Publicatie pentru minti spongioase
Impresii de călătorie
La opt
dimineata am plecat spre Austria. Peisaj de câmp, nespectaculos.
Monoton, până la vama austriacă. Am intrat cu pasapoartele la
verificat, am îngăimat cu totii un "danche" pe româneste
si am tinut drumul către Viena. De cum am intrat pe teritoriul
Austriei m-au surprins "câmpurile" de mori eoliene,
care îsi roteau agale aripile, dându-mi impresia că sunt niste
pescărusi monstruosi într-un dans bizar al mortii. Am privit
fascinată, din perspective diferite (după cum cotea autostrada),
si m-am minunat de frumusetea muribundă a acestor creaturi
uriase. După câmpurile cu mori eoliene am intrat în zona
industrială, fără furnale cu fum si flacără, fără hale
ruginite si geamuri sparte, ci doar un complex închis în sine
ermetic, neexpus privirilor, arătând exact ca un medic chirurg
aplecat asupra operatiei sale: curătenie, precizie, muncă
concentrată. Singura pată de culoare a constituit-o un sat
dedicat prestigioaselor firme de modă (duminica părăsit), dar
foarte aglomerat în timpul săptămânii. Mie mi-ar fi fost greu
să ghicesc ce se ascunde în spatele acelor clădiri cu fatade
tencuite în roz-bombon, orange, vernil, violet, si acoperisuri
ondulate, asemănătoare pălăriilor amiralilor francezi din
secolul al XIX-lea, cu ferestre mici, fără vitrine hipnotice,
cu firmamente caligrafiate frumos într-o limbă total necunoscută.
Am admirat creativitatea austriecilor, dacă au plasat ei un asa
centru comercial într-un decor rupt parcă din povestile
Fratilor Grimm.
Din istoricul clădirilor Vienei n-am retinut mare lucru (stiluri,
cine si cum le-a construit, ce au devenit etc.), însă Viena m-a
lăsat fără grai. În program scria: "Scurt tur cu
autocarul pe Ringul Vienez, unde se văd Observatorul astronomic,
Statuia Radetzky, Muzeul de Artă, Piata Maria Tereza,
Parlamentul, Palatul Hofburg, Opera, Primăria, Burgtheatre,
Universitatea." Desigur, am văzut toate acestea, dar
dincolo de monumentalitatea Vienei, eu am mai văzut ceva...
Ca toti turistii care invadează Viena, am fost tentată, cu
fiecare declic al aparatului de fotografiat, s-o decupez în pătrătele
minuscule, pe care apoi să le extrag chirurgical din epiderma
orasului. Si, deodată, am avut revelatia că Viena nu mă va
primi niciodată în inima ei, chiar de-ar fi fost să-mi petrec
restul zilelor acolo. Nu aveam de ales decât s-o cunosc fie ca
turist, fie ca si călător. Am ales să fiu călător prin
Viena, asa că am acoperit lentila aparatului de fotografiat si
am privit-o prin ochii mei. Fără să mai caut cu febrilitate
spectaculosul, ineditul, neobisnuitul, o grandoare extrinsecă, o
imagine care cel mult mi-ar fi amintit că am trecut cândva pe
acolo... Am văzut Viena cu sentimentul plăcut că nu o voi mai
revedea niciodată si nu voi putea da mărturie despre frumusetea
si măretia ei. Am acceptat să-mi arate o fărâmă de viată
autentică, care nu se poate reproduce sau imortaliza, si abia
atunci Viena mi s-a arătat. Ca o împărăteasă, încărcată
de bijuterii gotice, baroce, rococo, art-nouveau, dar care a
acceptat de dragul poporului ei să îmbrace hainele de tărancă
si să planteze ad-hoc în vecinătatea Palatului Hofburg o grădină
de zarzavaturi, împrejmuită cu spătare de scaun, arcuri de
pat, fâsii de pânză, sfoară etc, în semn de protest al noii
generatii la adresa frumusetii inutile a ierbii...
Sub boltile Vienei se aud mai ales muzicile înalte ale
violonistilor, pe caldarâm - copitele cailor înhămati la
saretele-taxi, în piete, ploaia de mărgele a fântânilor
arteziene si limbile omenesti de pe tot întinsul pământului,
cu râsete, strigăte, zvonuri care amutesc în fata splendidei
grădini de trandafiri de la Volksgarten...
(Silvia Velea, silvia_gh2002@yahoo.com )
Gând
Unde există recunoastere si generatiile sunt reconectate prin
curiozitate, speranta creste. (David Cooperrider)
Imagine

Curtea interioară a Palatului Hofburg
Recomandare de carte
Monarhia Habsburgică 1809-1918, o istorie a
Imperiului Austriac si a Austro-Ungariei (A.J.P. Taylor)
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!
Caseta tehnică
Editor: Lucian Velea ( lucian.velea@lexica.ro )
Sponsori: Lexica ( www.lexica.ro ),
Mobiman ( www.mobiman.net )
Sugestiile, comentariile, contributiile si materialele propuse
pentru publicare sunt binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la raspandacul.lexica.ro.