Publicatie pentru minti spongioase
Editorial
Să zicem că
avem o problemă. Dacă este matematică, ori din domeniul altei
stiinte exacte, urmăm anumite rationamente tipice în căutarea
solutiei. În caz contrar, ratiunea nu este suficientă, e nevoie
si de altceva. (De fapt delimitarea nu este atât de simplistă,
dar am schematizat.)
Oricare ar fi problema, marea majoritate a oamenilor încearcă să
o analizeze rational, măcar până la un punct. Dar până unde
poti merge cu rationamentul? Câtă ratiune poti aplica cu folos
la "Mă iubeste?", "Există Dumnezeu?" sau
"Ce îmi va aduce ziua de mâine?"...
A nu gândi deloc la ceea ce intentionezi să faci, la
consecinte, se numeste iresponsabilitate. Asa că am inventat tot
felul de teste si metode care să ne ajute să determinăm, într-o
măsură mai mult sau mai putin exactă, aceste consecinte. Dar
nu cumva astfel ne despovărăm de responsabilitate pe seama
acestor criterii inventate? Nu cumva prea multă responsabilitate
conduce, paradoxal, la o lipsă de responsabilitate personală?
Chiar dacă am considera că este bine să mizăm pe ratiune cât
mai mult posibil, cât de mult ne putem încrede în
corectitudinea concluziilor noastre? Uneori pare simplu: 1+1=2.
Gresit! Orice matematician îti poate explica, 1+1=2 doar în
anumite conditii!
Nu spun aici că ar trebui să renuntăm la ratiune, să nu mai gândim.
Dacă ar fi asa, am fi doar animale. Cred însă că judecata
noastră, oricât de inteligenti ne-am considera, nu trebuie
abuzată. Si mă refer atât la judecata personală, cât si la
cea pe care o delegăm altora, pe care îi considerăm competenti.
Trebuie să păstrăm un echilibru în toate. Stiu, este o
afirmatie simplă si frumoasă, dar dificil de pus în practică.
Cred, totusi, că dacă nu uităm să punem în încercările
noastre de a găsi solutii mai mult decât ratiune, fie că este
vorba despre iubire, credintă, încredere în sine, pasiune sau
altceva, echilibrul se obtine mult mai usor...
(Lucian Velea, lucian.velea@lexica.ro )
Gând
Ratiunea este metoda lentă si întortocheată prin care cei care
nu stiu adevărul îl descoperă. (Blaise Pascal) ![]()
Imagine

Banc
În mijlocul unui cimitir, în puterea noptii, un gropar sapă o
groapă. Lună plină, cucuvele... dintr-un mormânt iese o mână,
începe să se zbată, mai iese o mână, iese un cap... iese un
zombi. Groparul... nimic, parcă nici nu observa. Zombi se
apropie mormăind amenintător de gropar, urlă la el, de zboară
si cucuvelele din zonă, groparul nimic. Mai încearcă zombi de
vreo trei ori, urlă, zbiară, scurmă pământul, amenintă,
cere să mănânce creier... groparul îsi vedea de treabă.
Dezamăgit, zombi îsi adună mădularele si se îndreaptă spre
marginea cimitirului. Când să sară gardul, ZBANG! o cazma în
teastă. Groparul:
- Glumim, râdem, ne distrăm, dar... în incintă!
Stiati că...
...un fumător de un pachet/zi pierde în medie 2 dinti la
fiecare 10 ani doar din cauza fumatului?
Comentează | Citeste stiri | Discută pe forum
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai
departe!
Editor: Lucian Velea ( lucian.velea@lexica.ro )
Sugestiile, comentariile, contributiile si materialele propuse
pentru publicare sunt binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la raspandacul.lexica.ro.