Publicatie pentru minti spongioase
Publicatie pentru minti spongioase
Editorial
De câteva zile nu mai
am stare. Asta pentru că am redescoperit frumosul. Pentru că mi-am
dat seama că viata merită trăită, bucurându-ne de acele
clipe care dau strălucire vietii.
Frumosul descoperit de mine este la o aruncătură de băt, pe un
site, un muzeu de artă virtual, unde mă duc si îmi iau portia
de oxigen, unde uit de mizeria cotidiană si de probleme, unde mi
se confirmă că au existat si alte vremuri, dar si alte valori
si oameni care stiau să pretuiască frumosul. Asta pentru că împrejurul
nostru nu vedem decât struti cu capul în nisip, ocupati de
micile lor frământări lumesti, oameni cu ochelari de cal
gonind după venit, angrenati în mecanismul unui orologiu care
se roteste din ce în ce mai rapid. Dar mă bucur că există un
efort făcut de oameni sensibili, pentru care frumusetea si arta
contează si care cred că adevăratele valori trebuie promovate
si împărtăsite. Fie si sub forma unui muzeu virtual, unde
nimeni nu-ti cere bani la intrare, nu-ti atrage atentia că vine
ora închiderii, nu stă lângă tine ca nu cumva să furi sau să
distrugi vreo operă de artă. Pot să stau jos si să mă uit îndelung
la tablourile ce-mi plac. Asta deocamdată. Pentru că au apărut
anumite organizatii care le cer celor cu muzee virtuale să scoată
operele de artă ale anumitor pictori, deoarece n-ar avea
drepturi de autor etc. Chiar orice portie de cultură trebuie să
fie pe bani? Să ne mai mirăm de incultura care ne înconjoară,
de media care ne bombardează cu pseudoproductii de un nivel
cultural cel putin îndoielnic? Cât de accesibilă este cultura?
Si ce poti crea dacă nu o cunosti? Sper ca bunul simt si dorinta
de autocunoastere, dacă nu scoala sau societatea, să promoveze
adevărata cultură, cea creatoare de valori. Pentru că altfel
vom fi coplesiti de kitsch. Ajunge mizeria din jurul nostru.
(Antonio Rado, antoniorado@yahoo.com )
Gând
Uliul ucide privighetoarea. N-are carne deloc, dar prea frumos cântă.
(Valeriu Butulescu)
Imagine
Exercitiu de inspiratie
Un om venise la un târg ca să vândă niste vase. O femeie se
apropie si examinează marfa lui. Unele piese nu erau decorate,
în timp ce altele aveau desene îngrijite. Femeia întreabă
care este pretul vaselor. Spre surprinderea ei, i se spune că
pretul este acelasi.
- Cum pot avea acelasi pret si vasele colorate si cele simple?,
întrebă. Cum poate fi evaluat la fel un vas care a necesitat
mai mult timp si mai multe eforturi pentru a fi realizat?
- Sunt un artist, spuse vânzătorul. Pot vinde un vas pe care l-am
făcut, nu frumusetea lui. Frumusetea este gratis.
(Paulo Coelho)
Recomandare de carte
Rabelais si Renasterea europeană (Ovidiu Drâmbă)
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!
Editor: Lucian Velea ( lucian.velea@lexica.ro )
Redactor: Silvia Velea ( silvia_gh2002@yahoo.com )
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile.
Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt
binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la raspandacul.lexica.ro.