Publicatie pentru minti spongioase
Editorial
Îmi observ
nerăbdarea, frustrarea, dezamăgirea si teama, toate amestecate
într-un sentiment greu de suportat. Fiecare vine dintr-o
împrejurare diferită, dar care în dimineata asta s-au
revărsat în sufletul meu ca bratele unei delte. În lumea asta,
cel care se miscă mai repede, în mai multe directii, este
categorisit mai competent. Pe mine miscarea asta pe repede
înainte mă sfârtecă în mii de bucătele. Trupul îmi
cere repaus uneori, iar viteza celorlalti mă antrenează în
nebunia lor. As putea să rămân "nemuritoare si rece",
dar asta ar însemna să fac doar un sfert din ce mi se cere.
Trăind într-o lume înnebunitor de alertă, unde nimeni si
nimic nu asteaptă pe nimeni si nimic, confruntându-mă zilnic
cu oameni care mă clasifică după criterii absurde si trebuind
să mă supun lor, fizic si intelectual, am ajuns să-mi
transform propria viată într-o vânătoare de lăcuste.
De câte ori n-am amânat trăirea unui moment de intimitate cu
omul iubit, doar fiindcă o sigurantă prost înteleasă ne-a
făcut să credem că el se află în spatele tuturor lucrurilor
pe care alegem să le facem la un moment dat? Apoi vine o vreme
când nici nu îi mai simtim prezenta ca o vibratie, avem doar
senzatia vagă a existentei lui fizice, difuză si densă ca
aerul diminetilor de vară. De ce credem că el ne va astepta
întotdeauna, neschimbat, neîmbătrânit, netrăit de propria sa
viată, dincolo de norii niciodată risipiti ai grijilor, ai
gândurilor amăgitoare si ai ambitiilor care ne întunecă
zilele? Un punct imobil, constant, în viata asta care ne duce
torential la vale. Nu stim când vine ultima clipă când i-am
mângâiat obrazul, când i-am spus ultimul cuvânt de dragoste
sau ne-am lipit trupul gol de trupul său cald. Ne lăsăm clipă
de clipă vietile furate de acele goluri mici si reci ale
absentelor repetate din viata celor dragi. Si fiecare clipă, în
loc să fie o trăire a dragostei, se preface într-o amintire
a dragostei.
Urcând scările către birou, am aruncat privirea pe geam si am
văzut soarele. Am simtit nevoia să-i dau binete. Pentru o
clipă am fost un om primitiv, care se închină soarelui si care
are deplin constiinta că viata lui depinde de acest astru. O
simte organic, ca pe o minune înfăptuită. "Trezeste-te!",
mi-am zis. "Pentru multi oameni, aceasta este ultima
dimineată din viata lor si tu nu stii dacă nu esti numărată
printre ei." Si am simtit o bucurie năvălind în sufletul
meu si întreaga mea fiintă înăltându-se într-o odă a
multumirii! Voi face tot ce am de făcut, dar nu mă voi lăsa preocupată
de asta.
(Silvia Velea, silvia_gh2002@yahoo.com )
Gând
Timpul este moneda vietii tale. Este singura monedă pe care o ai
si numai tu poti hotărî cum o vei cheltui. Fii atent ca nu
cumva să-i lasi pe altii s-o cheltuie pentru tine. (Carl
Sandburg) [Citatepedia]
Imagine
Copiii spun lucruri trăsnite
- Ce este ambitia?
- Ambitia înseamnă să fii egoist.
Recomandare de carte
Românii între Păcală si Miorita (Vasile Constantin Boghian)
Comentează | Discută pe forum | Citeste stiri | Acum un an
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai
departe!
Editor: Lucian Velea ( lucian.velea@lexica.ro )
Redactor: Silvia Velea ( silvia_gh2002@yahoo.com )
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile.
Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt
binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la raspandacul.lexica.ro.