Publicatie pentru minti spongioase
Publicatie pentru minti spongioase
Nr. 0375/20.07.2006 | ISSN 1842-2195
Editorial
Prin clasa a
saptea de scoală, am descoperit puterea reputatiei. Eram
cunoscută ca o elevă constiincioasă, cu lectiile întotdeauna
învătate, cu bratul tâsnind ca un arc întins deasupra capului
si degetele fluturând disperat în aer la fiecare întrebare a
profesorilor. Într-o zi, însă, nu mai stiu din ce motiv, nu am
învătat pe dinafară o poezie care ne fusese dată ca temă
pentru acasă. S-a întâmplat ca orarul din ziua aceea să
contină două ore de română, una după cealaltă. În timpul
primei ore, profesoara a făcut măcel prin catalog din cauza
acelei poezii. Aproape nimeni nu o învătase. Când a sunat sfârsitul
orei, ea a cerut ca numai cei care învătaseră poezia să iasă
în recreatie, ceilalti să rămână în bănci. S-au ridicat
vreo trei eleve, care fuseseră ascultate si demonstraseră că o
stiu, si încă alte două. Dintr-un imbold tainic, vecin cu
panica celui încoltit, m-am ridicat si eu. Am privit-o în ochi
pe profesoară, fără sânge în obraji, si am iesit din clasă
cu mersul teapăn. Profesoara n-a schitat niciun gest de neîncredere,
ba chiar mi-a zâmbit aprobator. Afară, m-am rezemat de perete
si am început să tremur. Ce aveam să fac dacă eram prinsă?
Nu era mai simplu să rămân în bancă si să mărturisesc
tacit că nu învătasem? Dacă în ora următoare mi-ar fi cerut
să recit poezia, cum ar fi reactionat profesoara stiind că am
mintit-o cu sânge rece? Am avut noroc. În ora a doua n-a mai
ascultat pe nimeni. Dar eu n-am mai putut să mă opresc din
tremurat. Fără să fiu foarte constientă de importanta a ceea
ce descoperisem, am înteles totusi că reputatia este bună. Am
muncit din greu s-o dobândesc si m-am bucurat de roadele ei
atunci când am avut nevoie, ca de o rezervă de hrană pe timp
de foamete. Apoi, viata m-a silit să cunosc si reversul medaliei,
al reputatiei proaste, în care orice ai face, oricât te-ai strădui,
dacă ai pornit cu stângul într-o situatie sau relatie, nu te
vei bucura niciodată de acelasi prestigiu. Am cunoscut asadar
nedreptatea cu ambele ei fete, a reputatiei bune si a reputatiei
proaste. E multă vreme de când stiu că roata se învârteste
continuu si că cei care sunt azi pe cai mari, mâine vor brăzda
măruntaiele pământului si invers. Nu mai contez pe reputatia
mea. Încerc să fac lucrurile în asa fel încât să nu-mi mai
fie niciodată rusine de mine însămi.
(Silvia Velea, silvia_gh2002@yahoo.com )
Gând
Reputatia este caracterul minus ceea ce ai fost prins făcând. (Michael
Iapoce) [Citatepedia]
Imagine
Copiii spun lucruri trăsnite
- De ce se bat potcoave cailor?
- La cal se pun potcoave ca să tropăie pe stradă, că dacă nu
tropăie, nu e cal.
Banc
Vine un inspector la spitalul de nebuni. Doctorul de gardă îl
conduce prin spital si-i arată pe unul, pe altul, toti linistiti,
plimbându-se pe alei, care mai de care mai celebru.
- Ală e Napoleon, ăsta e Hitler, ăsta e Stalin, ăsta e...
La un moment dat, vede inspectorul un tip legat cu lanturi într-o
cuscă, care tipa în gura mare că el e Ludovic al XV-lea.
- Pe ăsta de ce-l tineti asa?!
- Ăsta e nebun de-a binelea.
- Păi de ce?!
- Sustine că este Ludovic al XV-lea!
- Si care e problema? Văd că pe aici toti sustin diferite
chestii si sunt lăsati liberi.
- Nu se poate să fie el Ludovic al XV-lea!
- De ce, domnule doctor?!
- Pentru că eu sunt Ludovic al XV-lea!
Recomandare de carte
Adam si Eva (Liviu Rebreanu)
Comentează | Discută pe forum
| Citeste stiri | Acum un an
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai
departe!
Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactori: Silvia Velea (silvia_gh2002@yahoo.com), Corina Suciu (corina_64@hotmail.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile.
Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt
binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la www.raspandacul.net.