Publicatie pentru minti spongioase
Nr. 0445/26.10.2006 | ISSN 1842-2195
A:link{color:#0000FF;}A:visited{color:#0000FF;}
Viata pe internet
Prezentare
Cuprins
Comandă cartea
Mobiman
Stiri despre mobile
Discută pe forum
Citatepedia
Citate recente
Definitii recente
Poezii recente
Adaugă un citat
Preferate
Linkuri preferate
Imagini preferate
Clipuri preferate
Filme preferate
Cărti preferate
Texte preferate
Haioase
Portia zilnică
Distractie masivă
Spune un banc
Engleză
Caută în dictionare
Participă la wiki
Editorial
Când sunt
confuză, din cauza prea multelor treburi si a impresiei că nu
găsesc ceea ce caut, iau hotărâri într-o clipă, ca a doua zi
să mă răzgândesc, spun vorbe pe care în secunda următoare
le regret, mă trezesc făcând lucruri pe care n-am dorit să le
fac. Ar trebui să mă linistesc, ar trebui să mă întreb mai
des cine sunt cu adevărat si ce fac. În asemenea momente de
luciditate, îmi încetinesc pasul, mă opresc din lucru, privesc
în jurul meu si încep să văd. Să văd lumea asa cum este,
să simt ritmul ei, să înteleg locul meu în toată "cavalcada"
asta. Stiu că forta gândului este singura putere pe care mi-a
dat-o Dumnezeu, iar eu risipesc comoara asta, fantazând cu
lucruri si idei fără importantă. Stiu că în mine stă
puterea împlinirii de sine, iar eu mă las parazitată de
propriile mele egouri psihologice. Stiu că mă pierd în fiecare
zi pe mine însămi, trăind inconstient, si că într-o zi s-ar
putea să mă trezesc la sfârsitul vietii fără s-o fi trăit
cu adevărat, fără să-mi amintesc nici un moment în care
Dumnezeu mi s-a arătat. Fiindcă observ un lucru, si anume că
de Dumnezeu nu îti poti aminti pe sărite, ci doar trăind
constient fiecare clipă a vietii, asa cum ar trăi-o El în tine.
Pot sta în cel mai frumos oras sau loc de pe pământ, zile sau
săptămâni în sir, fără să simt că trăiesc acolo. Si e de
ajuns acea clipă în care devin constientă de lumina unei ore
de amiază sau de seară, de o cotitură a străzii sau un turn,
de o ploaie subtire sau un fosnet de frunze, de strălucirea unei
tarabe cu pepeni galbeni sau borul pălăriei unui bărbat care
trece pe lângă mine, ca să am revelatia pătrunderii în
atmosfera acelui tinut. O usă îngustă, o felie de timp, ca
deschizătura tăioasă a unui plic, prin care trec dincolo de
zidurile Ierihonului. Si, dintr-o dată, lumea prinde viată,
oamenii merg care încotro, clădirile zumzăie, păsările
zboară, copiii aleargă, norii se rotesc pe cer... Simt din ce e
facută viata. Nu am nevoie de mai mult ca sa pot spune ca am
fost acolo. Nu am nevoie de mai mult ca să pot spune că am
trăit.
(Silvia Velea, silvia_gh2002@yahoo.com )
Gând
Fericirea este o alegere constientă, nu un răspuns automat. (Mildred
Barthel)
Imagine
Copiii spun lucruri trăsnite
- Cum arată sufletul?
- Sufletul are o formă de inimă.
Banc
Un măgar mergea linistit pe drum. Din urmă îl ajunge porcul:
- Vai de tine, măgarule! Ce de poveri ti-a pus stăpânul în
spate! Si, după cât de slab esti, cred că nici de mâncat nu
mănânci prea bine...
La un moment dat, măgarul se întoarce către porc:
- Am eu impresia sau tu nu esti porcul de anul trecut?!
Recomandare de carte
Să nu atingi această carte (Jan Van Helsing)
Interactiv
Comentează | Discută pe forum
| Citeste stiri | Acum un an
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!
Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactori: Silvia Velea (silvia_gh2002@yahoo.com), Corina Suciu (corina_64@hotmail.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile.
Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt
binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la www.raspandacul.net.