Arhiva Răspândacul


Raspandacul
Publicatie pentru minti spongioase

Nr. 0465/23.11.2006 | ISSN 1842-2195

Viata pe internet
Prezentare
Cuprins
Comandă cartea

Mobiman
Stiri despre mobile
Discută pe forum

Citatepedia
Citate recente
Definitii recente
Poezii recente
Adaugă un citat

Preferate
Linkuri preferate
Imagini preferate
Clipuri preferate
Filme preferate
Cărti preferate
Texte preferate

Haioase
Portia zilnică
Distractie masivă
Spune un banc

Engleză
Caută în dictionare
Participă la wiki

Editorial
Când un lucru gresit se întâmplă în mod repetat din aceeasi cauză, acesta începe să-si piardă unda de soc. Ceea ce a constituit la început un semnal de alarmă devine o stare de fapt, un mod de viată. A nu face ceea ce se cuvine sau a trăi pe repede-înainte din lipsă de timp este unul dintre ele. Mă intrigă acest lucru care a devenit aproape un concept: lipsa de timp. Ce înseamnă mai exact a nu avea timp? A nu avea timp să răspunzi la o scrisoare primită, a nu avea timp să cauti un dar pentru cineva, a nu avea timp să citesti o carte de poezii, a nu avea timp să observi trecerea unei dimineti? Muncim mai mult sau doar mai prost? Un sfat întelept spune să iei lucrurile pe rând. Îti stabilesti o ordine, îl păstrezi în minte pe primul si până când nu l-ai terminat nu te gândesti la al doilea. Am încercat uneori cu succes această retetă, dar la sfârsitul zilei mă simteam de parcă as fi avut o multime de sertărase împlântate în mine, frumos închise. Fiindcă lucrurile pe care le ordonez si le pun pe o listă de asteptare îmi dau impresia că nu ele mă servesc pe mine, ci eu pe ele. O zi din viata mea ajunge să semene cu un desen făcut pe hârtie milimetrică. Eu însămi devin acest desen, un mozaic de fapte mărunte, cele mai multe repetitive, care, în loc să mă ajute să cresc, mă multiplică la nesfârsit. Acum as fi fericită nu să opresc timpul pentru mine, ci să plutesc eu însămi prin timp, să mă desprind din chingile lui zguduitoare.
Nu vreau să mă las dusă de timp. De la un anumit punct încolo, nu am cum să rezist schimbărilor, desi mai înot împotriva curentului. Însă mi-e dor de acea stare de trăire în sine, imponderabilă, incomensurabilă. La urma urmei, timpul nu există. Un anotimp este o eternitate, asa cum poate fi oricare zi, oră sau secundă. O eternitate care se roteste în ea însăsi si care amestecă mai multe timpuri: timpul copacilor, timpul păsărilor, timpul oamenilor... Le amestecă cu o viteză asa de mare, încât ai impresia că stă pe loc. Aceasta trebuie să fie eternitatea, culoarea albă a tuturor timpurilor; timpuri-stări ale tuturor fiintelor si lucrurilor, o lumină în care reusim să ne vedem limpede si care, în mod paradoxal, ne uneste si ne desparte... în acelasi timp.

(Silvia Velea, silvia_gh2002@yahoo.com )

Gând
În iubire esti independent de timp ca si-n copilărie. (
Octavian Paler)

Imagine

Copiii spun lucruri trăsnite
Dragă Dumnezeu,
As vrea să trăiesc 900 de ani, ca tipul din Biblie.

Banc
- Tată, cine-i nenea ăla de la intersectie?
- Un agent de circulatie.
- Si de ce dă tot timpul din mână?
- Arată fiecăruia încotro să meargă.
- Dar de unde stie el unde vrea să meargă fiecare?

Recomandare de carte
Ghidul nesimtitului (Radu Paraschivescu) [BookBlog]

Interactiv
Comentează | Discută pe forum | Citeste stiri | Programul TV | Acum un an


Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!


Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactori: Silvia Velea (
silvia_gh2002@yahoo.com), Corina Suciu (corina_64@hotmail.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile. Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt binevenite la
raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la
www.raspandacul.net.