Arhiva Răspândacul


Raspandacul
Publicatie pentru minti spongioase

Nr. 0503/16.01.2007 | ISSN 1842-2195

Viata pe internet
Prezentare
Cuprins
Comandă cartea

Mobiman
Stiri despre mobile
Discută pe forum

Citatepedia
Citate recente
Definitii recente
Poezii recente
Adaugă un citat

Preferate
Linkuri preferate
Imagini preferate
Clipuri preferate
Filme preferate
Cărti preferate
Texte preferate

Haioase
Portia zilnică
Distractie masivă
Spune un banc

Engleză
Caută în dictionare
Participă la wiki

Jurnal columbian
Omenirea iubeste eroii. Am crescut privind la filmele de capa si spadă. Azi pentru a fi erou trebuie să ai puteri "magice". Eroii din viata de zi cu zi se pierd printre eroii de carton, curajul adevărat se pierde printre stirile de scandal. Multi dintre noi au avut nevoie de curaj pentru a-si face o biopsie, chiar dacă aceasta nu face decât să confirme (sau să infirme) existenta unui rău fixat deja în organism.
Primarul unui oras columbian a avut curajul de a denunta un politician corupt. Si-a încheiat declaratia spunând "as putea fi omorât pentru asta", iar după o lună era ucis. Adevăratii eroi au curajul de a face o "biopsie" atunci când răul s-a extins în corpul colectivitătii pe care o reprezintă si mă întreb cum reusesc ei să astepte rezultatul, stiind că fiecare zi poate fi ultima lor zi. Columbienii nu trebuie să caute eroi, e suficient să-si acorde răgazul de a se gândi la cei peste 3000 de ostaticii ai grupului FARC (Forta Armată Revolutionară Columbiană). Eroina mea este Ingrid Betancourt, aflată în captivitate de peste 4 ani. Desi a fost "sfătuită" să renunte la cariera ei politică ascendentă, si-a protejat doar copiii, cu riscul de a nu-i revedea vreodată. De câte ori privesc la somnul linistit al fiicei mele, mă gândesc la ea, la faptul că în urmă cu doi ani, copiii ei au aruncat poze de-ale lor asupra junglei unde se aflau fortele FARC. Nu i-am putut întelege curajul până cand nu am cunoscut Columbia. "Răul" din corpul tării pe care o iubesti te poate durea la fel de mult, poate chiar mai mult, decât cel din propriul corp.
(Corina Suciu,
corina_64@hotmail.com )

Gând
Eroul este un om care cunoaste lucruri mai de pret decât viata.
(Gotthold Ephraim Lessing)

Imagine

Exercitiu de inspiratie
În cartea sa, "Micul Print", Saint-Exupery povesteste eliberarea sa miraculoasă în timpul războiului civil din Spania. Desi numele eroului este altul, cei mai multi cred că este vorba de însusi autorul, deoarece si el a fost pilot si a murit chiar în razboiul împotriva lui Hitler.
Luat prizonier, pilotul îsi astepta executia. De regulă, pilotii capturati erau împuscati fără nicio judecată. Patrula disperat prin celula rece a închisorii. Căutând înfrigurat prin buzunare, a găsit o tigară, pe care cu greu a putut s-o ducă la gură din pricina tremuratului mâinilor. Nu avea cu ce să si-o aprindă. S-a uitat printre gratii la soldatul înarmat care-l păzea. Acesta evita să-l privească în fată. Probabil vedea în el doar un cadavru. I-a cerut un foc. Cu pasi sovăielnici, acesta s-a apropiat de gratii. În timp ce aprinsese un chibrit, ochii i se ridicară de jos. În acel moment, pilotul i-a zâmbit. Nu stia de ce. Poate din pricina nervilor care-i cedaseră, sau poate că atunci când te apropii de cineva nu poti să nu-i zâmbesti. I-a zâmbit. În secunda aceea, ceva ca un arc electric străbătu distanta dintre inimile celor doi. Zâmbetul omului încarcerat genera instantaneu un zâmbet pe fata crispată si pământie a soldatului. A rămas aproape de gratii, privind pilotul în ochi.
- Ai copii?, a întrebat el deodată.
- Da, domnule!, a răspuns pilotul, căutând în portofel fotografia copiilor săi.
Apoi soldatul scoase si el fotografia familiei sale si o arătă prizonierului în timp ce-i povestea despre planurile sale cu privire la fiecare dintre copiii săi. Pe fata pilotului se scurgeau siroaie de lacrimi când îi spuse soldatului că din păcate el nu mai credea să-si mai vadă familia vreodată. A început să plângă si soldatul.
Deodată, fără niciun cuvânt, paznicul scoase cheile si descuie poarta de fier a celulei si-l conduse pe pilot afară din închisoare. Pe căi întortocheate si numai de el cunoscute prin pădurea din apropiere, soldatul scoase afară prizonierul si apoi, după ce-i arătă drumul libertătii, se întoarse fără niciun cuvânt spre oras.
O viată salvată de un zâmbet.

Banc
Un om se plimba prin Central Park, în New York. Deodată vede o fetită atacată de un pitbull. Aleargă spre fetită si începe să se lupte cu câinele. Reuseste în cele din urmă să omoare câinele, salvând astfel viata fetitei. Un politist care văzuse scena vine la el si îi spune:
- Esti un erou, mâine vei putea citi în toate ziarele: "Un brav newyork-ez a salvat viata unei fetite."
- Dar eu nu sunt newyork-ez!
- Oh, în acest caz va scrie în ziarele de mâine dimineată: "Un brav american a salvat viata unei fetite."
- Dar nu sunt american, sunt arab!
A doua zi în ziare scria: "Un extremist islamic a ucis un câine american."

Raftul cu cărti
Jurnalul unui mag [2006] de Paulo Coelho
Verisoara mea Rachel [2006] de Daphne du Maurier
Conspiratia [2005] de Dan Brown
În care loc, în care timp... [2004] de Juliette Mead
Manualul războinicului luminii [2003] de Paulo Coelho

Perle
În drama "Apus de soare", Stefan cel Mare era asa de bătrân, încât picioarele nu-l mai tineau, dar el mergea înainte cu inima.

Interactiv
Comentează | Discută pe forum | Citeste stiri | Programul TV | Acum un an


Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!


Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactori: Silvia Velea (
silvia_gh2002@yahoo.com), Corina Suciu (corina_64@hotmail.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile. Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt binevenite la
raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la
www.raspandacul.net.