Arhiva Răspândacul


Raspandacul
Publicatie pentru minti spongioase

Nr. 0596/25.05.2007 | ISSN 1842-2195

Publicistică
Preferate
Linkuri preferate
Fluxuri preferate
Imagini preferate
Clipuri preferate
Filme preferate
Cărti preferate
Texte preferate

Galeria de artă
Vezi blog
Cumpără lucrări

Engleză
Caută în dictionare
Participă la wiki
Vezi blog

Citatepedia
Citate recente
Definitii recente
Poezii recente
Adaugă un citat

Suntem tărani, curată socoteală, si tărăneste ar fi trebuit să gospodărim. Tăranul, oricât seu la rărunchi ar avea, bani n-are, si statul modern are nevoie de bani. Un pas pe care-l face deputatul în Cameră, o prostie care o zice, costă pe tară bani si banul e muncă. Un sir scris de un ajutor de ajutor de primar la sat costă bani si banul e muncă. O prelegere rea tinută la universitate costă bani si banul e muncă - în sfârsit banul este pretutindenea reprezentantul si tălmăcirea citeată a muncii, într-însul e sudoare si putere musculară si, precum arătătorul pe ceasornic spune la numărul cutare câte ceasuri au trecut, asemenea suma din buzunarul meu arată cât s-au muncit pentru mine în societatea omenească.
Dar va zice cineva: Ei si? Cu munca românului nu pot face stat constitutional cu libertate, egalitate, fraternitate si suveranitate? Frantujii sunt farmazoni de au putut-o face, - si noi să nu putem? Nu suntem noi oameni si nu putem să ne luăm după dânsii? Adică ei să fie mai cu cap decât noi?
Adevărat. Frantuzul nu-i mai cu cap decât noi... dar mai este un cusur la mijloc, care ne-mpiedică sau ar fi trebuit să ne-mpiedice.
Frantuzul ia o bucată de metal în pret de 50 de parale si-ti face din ea un ceasornic pe care ti-l vinde cu doi napoleoni; dumneata îi vinzi ocaua de lână cu un franc si el ti-o trimite înapoi sub formă de postav si-ti ia pe aceeasi oca 20 de franci; frantuzul ia paie de orez, care nu-l tin nimica, si-ti împleteste din ele o pălărie pe care nevasta dumitale dă trei sau patru napoleoni. Nu-i mai cu cap, pentru că mintea nu se mănâncă cu lingura, ci o mosteneste omul de la tată si de la mumă, încât un mocan poate fi tot atât de istet si deschis la cap ca si un ceasornicar din Paris, numai vorba e că mocanul n-au deprins mestesugul si de aceea câstigă într-un an cât câstigă mesterul din străinătate într-o zi.
De aceea însă mesterul din Paris are de unde plăti Camere, universităti, teatre, biblioteci, ba chiar brânză de iepure, de ar avea poftă de dânsa, poate s-o aibă. Dar noi, popor de tărani, nu le putem toate acestea decât cu-ncetul, si unde frantuzul e cu dare de mână, noi trebuie să legăm paraua cu trei noduri, pentru că ceea ce un popor agricol nu are niciodată sunt banii.
(Mihai Eminescu, 23 decembrie 1877)
 
Gând
Munca fiecărui om este portretul său.
(Samuel Butler)
 
Imagine
 
Interesant
Dintre toate mărfurile aduse în lumea antică din Orient, cea mai pretuită a fost mătasea. Aceasta se tesea în China cel putin din mileniul III î.Cr., dar până în secolul VI d.Cr., când gogosi ale viermelui de mătase au fost aduse prin contrabandă în Occident, romanii au crezut că mătasea crestea în copaci. Din sec. I d.Cr., în Imperiul roman mătasea a devenit un semn distinctiv al bogătiei. Rutele ce traversau întinderile aride ale Asiei Centrale, de-a lungul cărora era transportată această pretioasă marfă cu caravane de cămile, cai, catâri si chiar boi, au început să fie cunoscute sub numele de Drumul Mătăsii. În afară de mătăsuri, romanii cereau mirodenii si pietre pretioase, însă neavând nimic de dat în schimb, care să echivaleze cu valoarea acestor produse, plăteau în aur sau argint. Scurgerea de metale pretioase spre India a costituit un motiv de îngrijorare pentru guvernarea romană încă de pe vremea domniei lui Tiberius (14-37 d.Cr.). Istoricul Tacit relatează cum în anul 22 d.Cr., Tiberius intentiona să adopte niste măsuri care să curme luxul din rândurile celor bogati si a scris Senatului pentru a se plânge de "extravaganta, îndeosebi cea a femeilor, din cauza căreia, de dragul odoarelor, bogătia noastră este transportată în tări străine sau ostile nouă."
 
Haioase
Portia zilnică
Distractie masivă
Spune un banc

Mobiman
Stiri despre mobile
Discută pe forum

Viata pe internet
Prezentare
Cuprins
Comandă cartea

Banc
La Tokyo are loc o întâlnire bilaterală nipono-română, despre motivatie în muncă.
Muncitorul japonez:
- Eu muncesc 12 ore pe zi: 4 ore pentru mine, 4 ore pentru împărat si 4 ore pentru Japonia.
Bulă, reprezentantul clasei muncitoare din România:
- Eu muncesc 4 ore pe zi.
Toti mirati:
- Cum asa?! Numai 4 ore?!
Bulă îi lămureste:
- Muncesc 4 ore pentru mine. Împărat n-am, iar de Japonia nu-mi pasă.
 
Raftul cu cărti
Iguana de Alberto Vazquez-Figueroa
Cei trei muschetari de Alexandre Dumas
Luni de fiere de Pascal Bruckner
Al cincilea munte de Paulo Coelho
A trăi pentru a-ti povesti viata de Gabriel Garcia Marquez
 
Familia Bundy
Bud: Tată, nu poti da un cătel afară în mijlocul iernii. E inuman.
Al: Nu, Bud, inuman ar fi să-l fortez să lucreze într-un magazin de pantofi pentru salariul minim si apoi să vină acasă la o pechineză roscată.
 
Interactiv
Comentează - spune ce crezi despre numărul curent
Forum - discută cu ceilalti tot ce doresti
Stiri - citeste noutăti pe diferite subiecte
Programul TV - toate posturile la un loc
Acum un an - salt instant în arhivă

Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!


Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactori: Silvia Velea (
silvia_gh2002@yahoo.com), Corina Suciu (corina_64@hotmail.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile. Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt binevenite la
raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la
www.raspandacul.net.