Arhiva Răspândacul


Raspandacul
Publicatie pentru minti spongioase

Nr. 0607/11.06.2007 | ISSN 1842-2195

Editorial
Preferate
Linkuri preferate
Fluxuri preferate
Imagini preferate
Clipuri preferate
Filme preferate
Cărti preferate
Texte preferate

Galeria de artă
Vezi blog
Cumpără lucrări

Engleză
Caută în dictionare
Participă la wiki
Vezi blog

Citatepedia
Citate recente
Definitii recente
Poezii recente
Adaugă un citat

Am avut întotdeauna impresia că verbul a împiedica este un derivat al substantivului "piedică". DEX-ul indică însă la etimologie lat. impedicare, lucru ce are după părerea mea implicatii psihologice, oferind si un soi de explicatie despre obiceiurile noastre de natie. Că nu te joci cu mostenirea, ci te conformezi!
Primul sens al cuvântului se referă la a se lovi (cu piciorul) de ceva sau de cineva care stă în cale (si a cădea). Uitându-mă în jur, se pare că operatiunea imediat următoare, dictată de un impuls absolut incontrolabil, este de a lăsa acolo obiectul sau cineva-ul, sau (eventual) de a-i da cu piciorul, să se mai lovească si altii (si să cadă). Că dacă nu-l conjugăm pe a se poticni la scară natională, n-am făcut nimic! Acuma, toate ca toate, dar împiedicatul se poate întâmpla din neatentie sau din greseală, sau dintr-un calcul probabilistic eronat. Cu putin "sprijin" bahic însă... altă treabă! Mai putem chiar împiedica si altele, cum ar fi picioarele sau limba (implicit, vorba). Pentru ambele situatii avem acelasi sinonim al verbului, adică a împletici, care are etimologie necunoscută. (Mie, copil fiind, mi se părea că e atâta de bine legat de "împletitură", încât parcă si zăream andrele uriase punând la cale dezordinea miscărilor.)
Prin urmare, nu-i bine să dai mereu peste ceva sau peste cineva care supără, stinghereste, care jenează, stânjeneste, care deranjează si încurcă. Este acoperită aici si intentionalitatea, pentru că este folosit acelasi verb cu sensul de a opri, a tine în loc pe cineva, a se pune în calea cuiva. Însă trebuie luate în considerare si valentele pozitive: că trebuie să se pună piedică unui animal ca să nu fugă, frână rotilor unui vehicul, ca să nu producă accidente, să se lase siguranta unei arme de foc, ca să nu se descarce, să se pună stavilă apelor, ca să nu se reverse etc. Multe pot fi împiedicate, multe trebuie zădărnicite, evitate, anihilate. Iar în mentalitatea noastră, de multe ori e vorba despre rezistenta în fata schimbării, a miscării spre înainte, a modificării de orice fel, învătati cum suntem cu împiedicatul nostru cel de toate zilele. Ar fi bine însă, ca uneori să privim cuvintele prin prisma actiunilor pe care le contrazic. Antonimele verbului discutat azi sunt "a despiedica" si "a stimula", care par prin excelentă pozitive, iar îndepărtarea piedicilor atrage după sine realizarea viselor, împlinirea dorintelor, atingerea idealurilor.
Ei, asta-i bună! si ce, ori tin de foame astea toate? Lasă, frate, că nu se moare din lipsuri d-astea. Că până la urmă, o fi mostenit, ca si cuvântul, si obiceiul de a se împiedica, asa că suntem îngăduitori cu propriile bâlbe, deci îl adoptăm de la sine pe Zenobius si zicem la unison: ai voie să te împiedici când nu mai poti si nu mai poti, da' măcar să nu te împiedici de două ori! Si dacă te-ai împiedicat si-a doua oară, uită-te bine, că dacă e de acelasi lucru, ar trebui să-ti cam fie rusine!
Iată într-un final si rusinea! Dar oare nu-i cam târziu?
(Iulia Musat,
iulia.musat@gmail.com )
 
Gând
Suntem din ce în ce mai convinsi că strămosii nostri se împiedicau în prea multe păduri.
(Vasile Ghica)
 
Imagine
 
Exercitiu de inspiratie
Mark mergea spre casă când a observat că un băiat s-a împiedicat si a scăpat pe trotuar un brat de cărti pe care le căra, două pulovere, o bâtă de baseball, o mănusă si un mic casetofon. A îngenuncheat alături de băiatul acela si l-a ajutat să adune lucrurile. Pentru că mergeau în aceeasi directie, l-a ajutat să care lucrurile. A aflat că pe băiat îl chema Bill, că-i plăceau jocurile electronice, baseball-ul si istoria, că avea o groază de necazuri cu celelalte materii si că tocmai atunci rupsese prietenia cu o fată.
Au ajuns la Bill acasă si Mark a fost invitat să intre, să bea ceva răcoritor si să se uite împreună la televizor. După-amiaza aceea a trecut într-un mod plăcut, printre râsete si jocuri electronice. Mark a plecat acasă. Au continuat să se mai vadă până când amândoi au intrat la liceu. S-au întâlnit de câteva ori de-a lungul anilor. În ultimul an, înainte de absolvire, Bill l-a căutat pe Mark ,vrând să-i vorbească.
Bill i-a adus aminte de ziua când s-au întalnit ei pentru prima dată. "Nu te-ai întrebat de ce căram atât de multe lucruri cu mine?", l-a întrebat Bill. "În ziua aceea am făcut curătenie în dulapul meu, pentru că nu voiam să las mizerie pentru altul. Pusesem deoparte mai multe pastile de dormit, pe care le-am luat de la mama, si mergeam spre casă ca să mă sinucid. După ce am petrecut câtva timp împreună în ziua aceea, vorbind si râzând, mi-am dat seama că dacă mă omoram nu voi mai avea parte niciodată de prietenia unor oameni ca tine. Asa că, Mark, atunci când m-ai ajutat să adun cărtile de pe jos ai făcut ceva mult mai important pentru mine. Mi-ai salvat viata."
(John W. Schlatter)
 
Haioase
Portia zilnică
Distractie masivă
Spune un banc

Mobiman
Stiri despre mobile
Discută pe forum

Viata pe internet
Prezentare
Cuprins
Comandă cartea

Banc
Un tip se târa prin Sahara aproape mort de sete. La un moment dat, vede în zare o fântână. Cu ultimele puteri, îsi ia avânt, se împiedică, se zbate în nisip, se târăste chinuit înainte. În sfârsit, ajunge lângă fântână si începe să urle:
- Apă! Apă!
Din fântână iese un tip si mai deshidratat:
- Unde? Unde?
 
Raftul cu cărti
Corect/gresit româneste - în vorbire, în scriere de Marin Vlaicu, Marin Rădulescu
Dictionar de cuvinte, expresii, citate celebre [2003] de I. Berg
Dictionar de simboluri (3 volume) de J. Chevalier, A. Gheerbrant
Dictionar de expresii juridice latine [2007] de Sebastian Răduletu, Lucian Bernd Săuleanu
Dictonar de sinonime, omonime, paronime, antonime, pleonasme [2002] de Gabriel Angelescu
 
Stiati că...
...în timpul domniei lui Petru cel Mare, în Rusia, dacă vroiai să-ti lasi barbă, trebuia, prin lege, să plătesti o taxă pentru a avea acest drept, deoarece tarul nu putea să aibă o barbă respectabilă, lucru rusinos pe vremea aceea, si încerca astfel să-i determine si pe ceilalti bărbati să si-o radă?
 
Interactiv
Comentează - spune ce crezi despre numărul curent
Forum - discută cu ceilalti tot ce doresti
Stiri - citeste noutăti pe diferite subiecte
Programul TV - toate posturile la un loc
Acum un an - salt instant în arhivă

Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!


Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactori: Silvia Velea (
silvia_gh2002@yahoo.com), Corina Suciu (corina_64@hotmail.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile. Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt binevenite la
raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la
www.raspandacul.net.