Publicatie pentru minti spongioase
Nr. 0635/19.07.2007 | ISSN 1842-2195
Editorial | ||
Ca
orice om, mă bucur să profit de fiecare minge bună pe
care o primesc de la viată. Adică îmi place să am
noroc. Să prind autobuzul în ultimul moment, să găsesc
un loc la umbră în parc. Îmi place să fie liber la
ghiseu când intru eu (iar după mine să se formeze
instantaneu o coadă mare), îmi place când ziua decurge
în asa fel, încât lucrurile se leagă din mers. Să nu
scap nicio minge, să nu ratez nicio lovitură. Mă simt
de parcă as pluti într-o barcă, pe valuri mici, dar
neastâmpărate. Tresalt, alunec, tresalt iar, si iar
alunec... Cele mai multe împrejurări favorabile mă multumesc si atât. Le iau ca pe niste circumstante plăcute, fără să văd dincolo de ele un sens ascuns, un motiv, o cauză sau un efect. Sunt simple jaloane care-mi indică drumul sau, mai bine zis, care nu-mi împiedică drumul. Si adeseori am sentimentul că se comportă asemenea unor mici trambuline către momentele importante din viata mea. Însă există si întâmplări norocoase care mă îngrijorează. Este vorba de acele situatii care-mi lasă impresia că mi-am păcălit propria viată. Că am fentat putin destinul. Pe acestea le resimt ca pe niste sanse care trebuie răsplătite sau plătite într-o bună zi. Vin apoi zilele în care nimic nu iese cum vreau eu. În care mă încurc în lucrurile mărunte ca într-o pânză de păianjen. Întelepciunea îmi spune să văd în ghinioanele mele aceleasi jaloane care, de data asta, mă împiedică să ajung prea repede la destinatie sau să urmez acel drum în acea zi. Dar nici în zilele în care am aripi, nici în cele în care târăsc ghiulele de picioare, nu reusesc să mă opresc o clipă, nu ca să pricep de ce lucrurile se întâmplă astfel, ci pentru a întelege de ce singurul rezultat pe care îl constientizez la sfârsitul zilei se măsoară în "timp câstigat" si "timp pierdut". Timp câstigat pentru ce? Timp pierdut pentru cine? (Silvia Velea, silvia_gh2002@yahoo.com ) |
||
Gând | ||
Viata ia prea mult timp
oamenilor. (Stanislaw Jerzy Lec) |
||
Imagine | ||
Copiii spun lucruri trăsnite | ||
- De ce
sunt anotimpurile? - Anotimpurile sunt ca să nu se piardă omul de timp. |
||
|
||
Banc | ||
O tipă blondă, la
volanul unei masini scumpe, opreste la semafor. Apare un
cersetor si-i cere o tigară. Blonda i-o oferă imediat
ca să scape de el. Între timp, se schimbă culoarea
semaforului si tipa pleacă în trombă. La următorul
semafor, în mod ciudat, acelasi individ: - Doamnă, dă-mi si un foc. Tipa îi dă bricheta cu totul, ca să-l vadă dispărut de lângă portieră si porneste mai departe. La al treilea semafor, acelasi individ (spre exasperarea blondei). - Doamnă, ai fost bună cu mine, dacă-mi dai si un ban, te învăt să iesi din sensul giratoriu. |
||
Raftul cu cărti | ||
Despre suflet de Aristotel Mircea Eliade de Petre Tutea Amurgul gândurilor de Emil Cioran Adevăr si existentă de Jean-Paul Sartre Arta de a fi fericit - 50 de reguli de viată de Arthur Schopenhauer |
||
Am învătat din filme | ||
O dată pus pe buze, rujul nu mai dispare de acolo orice ai face, inclusiv scufundări subacvatice. | ||
Interactiv | ||
Comentează - spune ce crezi despre numărul
curent Forum - discută cu ceilalti tot ce doresti Stiri - citeste noutăti pe diferite subiecte Programul TV - toate posturile la un loc Acum un an - salt instant în arhivă |
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!
Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactori: Silvia Velea (silvia_gh2002@yahoo.com), Corina Suciu (corina_64@hotmail.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile.
Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt
binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la www.raspandacul.net.