Publicatie pentru minti spongioase
Publicatie pentru minti spongioase
Nr. 0686/28.09.2007 | ISSN 1842-2195
| Publicistică | |
 Precum
haina se îndreptează după climă si e în tările
calde un obiect de lux, supus unor schimbări foarte
fantastic[e], pe când la nord devine un apărător
foarte neschimbat contra frigului, adaptându-se
agentilor naturii, tot astfel legile si institutiile nu
sunt decât expresia acelui instinct de conservatiune al
popoarelor, instinct în toate popoarele acelasi si
totusi manifestat în sute de forme deosebite, căci un
popor, ca societate organizată prin natură contra
agentilor destructori ai naturii, are a se lupta ici cu
arsita, dincolo cu apa mării, colo cu nefertilitatea
pământului, colo iar cu invaziuni repetate, si având
toate acelasi scop, adică conservarea existentei proprie,
popoarele se folosesc pentru ajungerea lui de cele mai
deosebite mijloace.Greutatea cu care viata organică se desface din moartea statornică a naturii anorganice, multimea de conditiuni pe care o are cea dintâi si lupta pentru câstigarea lor, confirmă teoria neuitatului fiziolog Bichat despre caracterul negativ al vietii fiind o luptă contra mortii ca ceva pozitiv si statornic. Tot ce vedem viu pe pământ, începând de la cele dintâi formatiuni organice cu conditiuni putine, până la organismul cel mai [î]nalt, cu o multime de conditiuni de existentă, omul, ne reprezintă miile de forme ale acestei negatiuni. Ceea ce o fiintă nu vrea e lesne de stiut, ceea ce vrea pozitiv e foarte greu de hotărât. Tot astfel e, se întelege, si cu popoarele, căci natura e una si aceeasi pretutindenea si de-a pururea, cu toate formele ei atât de deosebite. De aceea însă e clar că nici un popor nu e destul de sălbatic sau destul de civilizat pentru a nu mai sti ce nu vrea. Deosebirile mari se nasc abia acolo unde e vorba ca în fata negatiunii făcute să se stabilească o vointă pozitivă bine formulată. Aci quot capita tot sensus... (Mihai Eminescu) |
|
| Gând | |
| Omul e un animal marin, care
merge pe pământ si ar vrea să zboare. (Carl Sandburg) |
|
| Imagine | |
 |
|
| Interesant | |
| Timp de
secole, în parte si din cauza izolării sale geografice
naturale, China a fost văzută ca o societate închisă,
impenetrabilă pentru străini si izolată de culturile
din afara granitelor sale. Majoritatea expertilor
occidentali nu s-a îndoit că primele contacte între
China si Europa au avut loc după 140 î.Hr., iar
schimburile culturale ulterioare au fost foarte
restrânse. Dar noi descoperiri, începând cu anul 1970,
au demonstrat că europenii au vizitat China încă din
Epoca Bronzului, ba unii chiar s-au stabilit acolo. În nisipurile sărate din desertul Taklimakan s-au găsit extrem de bine conservate (datorită temperaturilor de pâna la - 50 de grade C din timpul iernii, care n-au permis descompunerea, si a arsitelor din timpul verii, care, împreună cu nisipul sărat, au facilitat uscarea) corpurile îmbrăcate în haine ale unor bărbati, copii si femei, vechi de 4000 de ani. Trăsăturile unora dintre ei erau clar de origine caucaziană. Unii aveau păr blond sau roscat, înăltime de 1,8 sau 2 metri, ochii mari, nasurile acviline, maxilarele proeminente, de tip european. Pentru statul chinez modern aceasta însemna subminarea afirmatiei ca provincia Xinjiang, unde fuseseră găsite mumiile, a apartinut întotdeauna Chinei, de aceea a ordonat ca mumiile să fie îngropate din nou. Unele dintre mumii au fost expuse, din initiativa unui muzeu din capitala regionala a Xinjiangului, dar discret, în spatele unor draperii, unde, în 1987, le-a descoperit un profesor curios, pe nume Victor Mair. Cercetările au demonstrat că au fost două valuri de migratii, la interval de 1000 de ani. Cei dintâi călători au adus cu ei oaia si seminte de plante. Obiectele îngropate alături de mumii contrazic teoria chineză conform căreia acei nomazi erau oameni primitivi. Există dovezi că erau bijutieri, brutari, pielari, olari si tesători iscusiti. Aveau cai, iar colonistii sositi mai târziu foloseau roata, si aceasta cu mult înaintea chinezilor. |
|
| Banc | |
| Bulă se duce la
pescuit si prinde pestisorul de aur. Acesta îi spune
rugător: - Dacă mă cruti, îti îndeplinesc trei dorinte. Foarte curios, Bulă îi dă drumul si pestisorul îl întreabă care e prima dorintă. - Vreau să am cap de elefant. Îi face pestisorul cap de elefant, dupa care îi cere a doua dorintă. - Vreau să am gât de girafă. Îi face pestisorul gât de girafă, apoi îl intreabă de a treia dorintă. - Vreau să am picioare de strut. Bulă arăta mai mult decât ciudat. Mirat din cale afară, pestisorul îl întreabă: - De ce ai avut dorintele astea bizare? Cei care m-au mai prins, mi-au cerut case, bani, masini, femei, iar tu uite în hal te-ai transformat... Bulă, clătinându-si capul de elefant pe gâtul de girafă si picioarele de strut, spune ofticat: - Aaaa, aveam voie si dorinte d-astea?! |
|
| Raftul cu cărti | |
| Abilităti de comunicare [2007] de Allan & Barbara Pease Născut pentru a reusi [2007] de Brian Souza Darul. Succesul începe în prezent [2007] de Spencer Johnson De la idee la bani [2007] de Napoleon Hill Eficienta în 7 trepte sau abecedar al întelepciunii de Stephen R. Covey |
|
| Familia Bundy | |
| Peggy: Vreau să văd
un film cu fundul lui Mel Gibson. Marcy: Vreau sensibilitate. Jefferson: Vreau căsăpeli. Al: Vreau sâni. |
|
| Interactiv | |
| Comentează - spune ce crezi despre numărul
curent Forum - discută cu ceilalti tot ce doresti Stiri - citeste noutăti pe diferite subiecte Programul TV - toate posturile la un loc Acum un an - salt instant în arhivă |
|
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!
Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactor: Silvia Velea (silvia_gh2002@yahoo.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile.
Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt
binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la www.raspandacul.net.
