Arhiva Răspândacul


Raspandacul
Publicatie pentru minti spongioase

Nr. 0707/29.10.2007 | ISSN 1842-2195

Editorial
Preferate
Linkuri preferate
Fluxuri preferate
Imagini preferate
Clipuri preferate
Filme preferate
Cărti preferate
Texte preferate

Galeria de artă
Vezi blog
Vezi albume

Engleză
Caută în dictionare
Participă la wiki
Vezi blog

Citatepedia
Citate recente
Definitii recente
Poezii recente
Adaugă un citat

Pornind de la verbul a se teme, mi s-au părut interesante două proverbe care, desi sunt echivalente ca sens lingvistic, se diferentiază dintr-un punct de vedere foarte subtil, al semnificatiei sau implicatiei psihologice. Cunoscutul "Cine s-a fript cu ciorbă suflă si-n iaurt" face un soi de observatie faptică, fără să ofere clar o explicatie, dar pe care toti suntem capabili a o deduce: cine s-a opărit cu zeamă fierbinte se teme să n-o pătească iar, deci o răceste si pe aia rece. Celălalt proverb este creat pe acelasi schelet semantic, însă veriga explicativă este, de data aceasta, prezentă: "Cine e muscat de sarpe se teme si de sopârlă." Reflexivul acesta stabileste identitate de sens cu "a simti teamă, a fi cuprins sau stăpânit de frică, a avea teamă sau frică", iar concluzia logică este că cel pătit e fricos, temător, prevăzător. Gradul superlativ este într-un mod interesant exprimat prin "a se teme si de umbra lui", spaima spaimelor fiind generată de lucruri care ar trebui să-ti fie intim cunoscute, pentru că fac parte din tine; în plus, frica de propria umbr㠖 cea care te însoteste pretutindeni, oriunde te-ai duce – capătă o omniprezentă angoasantă, care mi se pare imposibil de îndurat, pentru că, în mod firesc, ea este asociată cu grijile, cu îngrijorarea, cu agitatia, cu frământarea. Starea aceasta de neliniste si de tulburare poate fi provocată de un pericol care te amenintă în mod real, însă si de un rău posibil sau probabil, dar care, deocamdată, se află numai în închipuirea ta. Căci expresia "mă tem că..." nu implică nicidecum o certitudine, ci se asociază unor presupuneri de tipul "mi se pare că...", "socotesc că...", "am sentimentul (neplăcut) că...", "e posibil să...", "cred că ...". Cu o nuantă specială, în forma a teme pe cineva, verbul acesta se referă la "a bănui, a suspecta pe cineva de infidelitate în căsnicie, a fi gelos", iar explicatia substantivului "temere" este dată tocmai de acest "sentiment de îndoială chinuitoare în ceea ce priveste fidelitatea persoanei iubite, de gelozie".
Zilele acestea, am recitit o poezie tare dragă inimii mele, semnată de Nichita Stănescu. Desi textul îmi era extrem de familiar, am avut revelatia unui înteles profund al versurilor, care până atunci îmi rămăsese întrucâtva străin: m-a frapat felul simplu si extrem de sugestiv în care se folosea verbul a se teme. În contextul explicat mai sus, versurile capătă semnificatiile profunde ale celei mai cumplite spaime, ale celor mai ascunse temeri - acelea care nu pot fi spuse decât cu cele mai simple cuvinte, pentru că numai cu ajutorul lor poti să descrii, întreagă, inima bântuită aproape fiziologic de spaimă. "Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,/ că or să-mi crească aripi ascutite până la nori,/ că ai să te-ascunzi într-un ochi străin,/ si el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin." Si stiu că neputinta de a nu te mai vedea nu e pentru că o să pleci de lângă mine, ci pentru că însăsi plecarea ta o să-mi aducă orbirea. Căci numai orbilor li se ascut celelalte simturi, precum aripile ce rup cerurile zborului. Si stiu că celălalt, "străinul", primindu-te în "ochiul" său, va primi si darul de a te vedea pe tine. Iar mie frunză de pelin îmi va fi pleoapa lui, care te închide ca pe-o sământă, din care veti rodi amândoi. Si în această petrecere, amarul pelinului trebuie sorbit, si trecut ca o mare, si simtit ca o furtună. Si teamă-mi e că asa trebuie să fie.
(Iulia Musat,
iulia.musat@gmail.com )
 
Gând
Dar cine nu se teme de întunecimile mele, găsi-va sub chiparosii mei poteci de trandafiri înfloriti.
(
Friedrich Nietzsche)
 
Imagine
 
Exercitiu de inspiratie
Frica nu poate exista decât în relatie; frica nu poate exista în sine, în izolare. Frică abstractă nu există; există frica de cunoscut sau necunoscut, frica de ceea ce am făcut sau ceea ce am putea să facem; frica de trecut sau de viitor. Relatia între ceea ce este si ceea ce ar putea să fie provoacă frica. Frica există în conflictul contrariilor, în contrastul dintre plăcere si durere. Cultul succesului dă nastere la frica de esec. În lupta pentru a deveni bun, apare frica de rău; în strădania de a fi desăvârsit, apare frica de singurătate; în actiunea de a deveni mare, apare spaima de a deveni meschin. Comparatia nu înseamnă întelegere: frica de necunoscut în relatia sa cu cunoscutul este cea care o inspiră. Frica este nesiguranta în căutarea sigurantei.
Efortul de a deveni este începutul fricii, frica de a fi sau a nu fi. Mintea, reziduul experientelor, se teme întotdeauna de nenumit, de provocare. Mintea, care este nume, cuvânt, memorie, nu poate să functioneze decât în câmpul cunoscutului; iar necunoscutul, care este provocare imediată, spontană, este contracarat sau tradus de minte în termeni de cunoscut. Frica este tocmai această rezistentă sau această traducere a provocării; căci mintea nu poate fi în comuniune cu necunoscutul. Cunoscutul nu poate fi în comuniune cu necunoscutul; cunoscutul trebuie să înceteze pentru ca necunoscutul să fie.
(Krishnamurti)
 
Haioase
Portia zilnică
Distractie masivă
Spune un banc

Mobiman
Stiri despre mobile
Discută pe forum

Banc
Vine un bătrân de 80 de ani la doctor.
- Domnule doctor, vreau să mă însor si-mi trebuie certificat medical.
- Bine, domnule, câti ani are mireasa?
- 21.
- Domnule, faceti cum doriti, dar... mă tem că la această vârstă orice activitate sexuală poate fi mortală.
Bătrânul stă un pic pe gânduri si răspunde:
- Bine, domnule doctor, îmi pare rău de ea, dar asta e... dacă moare... moare.
 
Raftul cu cărti
Nicolae Labis - Opera poetică (editie de lux) de Nicolae Labis
Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de George Cosbuc
Până la capăt de Adrian Păunescu
Cât de frumoasă esti - antologie de poezie românească [2004] de Grigore Vieru
 
Stiati că...
...atunci când lui Raglan i-a fost amputat bratul drept în Bătălia de la Waterloo, a suportat operatia fără să scoată un geamăt, după care a cerut de la sanitarul care-i ducea bratul să-i înapoieze un inel primit de la sotia sa?
 
Interactiv
Comentează - spune ce crezi despre numărul curent
Forum - discută cu ceilalti tot ce doresti
Stiri - citeste noutăti pe diferite subiecte
Programul TV - toate posturile la un loc
Acum un an - salt instant în arhivă

Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!


Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactor: Silvia Velea (
silvia_gh2002@yahoo.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile. Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt binevenite la
raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la
www.raspandacul.net.