Publicatie pentru minti spongioase
Publicatie pentru minti spongioase
Nr. 0711/02.11.2007 | ISSN 1842-2195
| Editorial |
|
|
 Nu
stiu cum e pentru altii să se mute în altă tară, dar
stiu că pentru mine e greu. Privind din afară, pare o
vacantă cu bilet numai pentru dus. Dar din interior,
prin fereastra sufletului, mă văd ca un copac smuls din
rădăcini, care pluteste pe o apă curgătoare, în căutarea
unui teren solid. Totul mi se pare fragil, fără
consistentă. Desi oamenii din jur sunt amabili,
politicosi si nu-mi dau motive de respingere, tot mă
astept să aud româneste pe străzi. La început îmi închideam
bine geanta (deh, fată prevăzătoare, trăită în
jungla Bucurestiului), dar până la urmă am ajuns să
merg cu ea deschisă. Nu credeam că o să-mi fie asa dor
de acasă, încât să-mi lipsească până si efortul
nefiresc de a-mi păzi geanta. Mă comport ca un betiv, căruia
nu-i pasă de nimic. Se învârteste totul în jurul meu,
nu recunosc locurile pe unde am ajuns si mă tot întreb
ce caut. Acolo, în tară, eram româncă, aveam
prieteni, mamă, tată, aveam un trecut, un destin pe
care-l visasem. Aveam repere la care să mă raportez
permanent si care mă defineau. Dar cel mai mult îmi
lipseste sentimentul permeabilitătii în lumea de aici,
de parcă m-as misca într-un labirint făcut din ziduri
subtiri de sticlă. Consum prea multă energie ca să mă
conectez la mediul înconjurător, încercând totodată
să-mi transfer individualitatea si să mă recunosc pe
mine însămi în aceste noi "mutatii psihologice"
pe care, vreau sau nu vreau, le sufăr. Aici, în Spania,
sunt româncă pentru mine si o străină pentru ceilalti.
Nu mă plâng de izolare, nu caut să mă socializez,
vreau doar să mă regăsesc pe mine, pe cea pe care o
stiam, căreia îi plăcea să se plimbe, să citească,
să scrie, să facă ceva util. Stau si mă întreb dacă
un trai decent într-o tară civilizată poate compensa
legăturile sufletesti diluate de distanță.Nu stiu cum e pentru altii, dar viata într-o altă tară decât cea în care m-am născut si am crescut până la maturitate mie îmi dă prilejul să reflectez mai adânc la cine sunt eu cu adevărat. (Adriana Udres, adi.udres@gmail.com ) |
||
| Gând | ||
| Străinul este în noi. Si când
fugim de străin sau ne luptăm cu el, luptăm contra
inconstientului nostru. (Julia Kristeva) |
||
| Imagine | ||
 |
||
| Interesant | ||
| Se stie
că America a fost initial nelocuită. Descoperirile
arheologice de la Clovis, New Mexico, respectiv capetele
de sulită cu lamă dublă, au dus la concluzia că
primii băstinasi au venit acum 11500 de ani din Siberia,
traversând limba de pământ Beringia, care odinioară
lega acest tinut de Alaska, si înaintând spre inima
Americii de Nord prin fâsia de climă temperată dintre
păturile de gheată. Această presupunere se bazează pe
descoperirile făcute în Siberia, în apropierea locului
unde se afla această limbă de pământ înainte ca
Oceanul Antarctic s-o inunde la sfârsitul ultimei ere
glaciare, descoperiri care sunt foarte asemănătoare cu
cele de la Clovis. Cu sigurantă, unii siberieni
primitivi au ajuns în America de Nord, dar astăzi nu
mai poate fi depistată nicio rămăsită genetică a lor.
Astfel, studii cromozomiale făcute în ultimii ani au
demonstrat că originea băstinasilor americani de azi
trebuie căutată în altă parte a Eurasiei de Est, si
anume în Mongolia. Unii arheologi au împins însă
cercetările într-o altă directie, prin care se încearcă
demonstrarea faptului că pe teritoriul Americii au
existat oameni care au venit cu mult înaintea "oamenilor
de la Clovis", chiar cu 40000 de ani în urmă. Una dintre teorii, bazată pe studii lingvistice, sustine că primii băstinasi ar veni din vestul Europei, dintre locuitorii care au locuit Peninsula Iberică în Epoca de Piatră. Legăturile dintre limbajul indienilor Cree si dialectul basc din sudul Frantei sunt privite însă cu scepticism. Oricum, călătoria peste oceanul Atlantic ar fi fost posibilă datorită sloiurilor de gheată, care formau mici insule pe care oamenii din bărci s-ar fi putut adăposti. Alti oameni de stiintă sunt convinsi că primii americani au fost australieni. În 1999, reconstituirea unui craniu, având mai mult de 12000 de ani vechime, a scos la iveală trăsături de negroid, asemănătoare cu ale unui african din zilele noastre. Este posibil ca acum 40000 de ani, niste oameni primitivi să fi migrat din Africa în Australia si de acolo spre America de Sud. Un alt studiu convingător, prin măsurarea craniilor, a arătat că o populatie indigenă primitivă din Japonia se înrudeste cu unii băstinasi stabiliti în America de Nord. În ciuda dovezilor, dar mai ales din cauza faptului că ele se contrazic, originea primilor băstinasi americani rămâne necunoscută. Se pare că, pe parcursul a mii de ani, valuri succesive de populatii si-au croit drum spre cele două Americi, unele pe uscat, altele pe apă. Unele au dispărut ulterior, lăsând doar vagi urme ale trecerii lor, care conduc la presupuneri mai mult sau mai putin fondate. Ceea ce este însă unanim recunoscut de cercetători este faptul că toti cei care au trăit pe continentul american - din Alaska până în Tara de Foc, din epoca de piatră până în epoca modernă - sunt imigranti sau descendenti ai unor imigranti. |
||
| Banc | ||
| Badea Gheorghe si badea
Ion stau de vorbă ca între bărbati: - Măi, Gheorghe, găsit-ai tu vreodată bărbati străini la tine în sifonier? - Măi, Ioane, n-am găsit niciun străin, toti erau români. |
||
| Raftul cu cărti | ||
| Psihologia poporului român - si alte
studii de psihologie socială de Constantin Rădulescu-Motru Trenul de noapte spre Lisabona de Pascal Mercier Itinerarii logico-filosofice de Alexandru Surdu Parfumuri de Doina Berchină Dictionar de multimedia englez-român de Simon Collin |
||
| Familia Bundy | ||
| Marcy: Uitati ceva
care ar putea să ne placă la toti: este un film de artă
străin despre o tânără peruviană care trăia în pădurea
tropicală si visa să aibă o bicicletă. Al: Ceva sâni? Marcy: Este un film al lui Francois LuMach. El explorează mintea! Al: Ei bine, as prefera o productie a lui Joseph Zipper: "S-au revărsat din sutien". Jefferson: Marcy, s-ar putea să-ti placă. Este un film despre femei. |
||
| Interactiv | ||
| Comentează - spune ce crezi despre numărul
curent Forum - discută cu ceilalti tot ce doresti Stiri - citeste noutăti pe diferite subiecte Programul TV - toate posturile la un loc Acum un an - salt instant în arhivă |
||
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!
Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactor: Silvia Velea (silvia_gh2002@yahoo.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile.
Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt
binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la www.raspandacul.net.
