Publicatie pentru minti spongioase
Nr. 0770/24.01.2008 | ISSN 1842-2195
Editorial |
|
|
Trenul
a oprit în gară. O gară mică si frumoasă, ascunsă printre
brazi, cu o fântână aproape. O fântână îngrădită,
cu roată si lant. Soarele era deja sus, trecut de amiază.
Când plecasem fusese întuneric. Dimineata pe la 5. Bunicul era CFR-ist, asa că noi ajunsesem cu o oră înainte de plecare în gara mare a orasului. Drumul a fost lung, cu opriri dese. Plin cu oameni de la tară, care urcau si coborau pe traseu, trenul mergea încet, bătrâneste. Când am ajuns, bunicul m-a luat de mână si am pornit peste linii, dept în fată, spre valea unei ape. Acolo era o punte făcută dintr-un singur trunchi. Fără niciun sprijin pentru trecere. Doar mâna bunicului. Am intrat printre dealuri, am mers înainte pe drumul stiut de bunicul. Apoi am ajuns într-o vale. Pădurea de brazi se rotunjea pe ambele părti ale văii. O vale lungă si largă, deschisă si luminoasă. O Vale Mare. Am mers în tăcere, alături de bunicul meu, până în locul unde pădurea se retrăgea spre culmi si valea devenea dintr-o dată nesfârsită... Acolo a avut loc întâlnirea. O fiintă fantastică a apărut în fata mea. Ochii ei m-au uimit în primul rând, pentru că în ei se amestecau, tulburător pentru mine, candoarea si mila, iubirea, întelepciunea si constiinta destinului tragic al existentei. Toate aceste cuvinte, pe care le-am învătat acum pentru a descrie ce-am simtit atunci, îmi erau necunoscute. Atunci doar am simtit. Tot timpul, după aceea, am încercat să rememorez si să îmi explic acel sentiment si motivul pentru care l-am trăit. În fapt, toată viata mea este o căutare, o încercare de regăsire a lui. Când căprioara aceea mi-a arătat sublimul naturii si minunea ei. (Marius Buftea, mbuftea@yahoo.com ) |
||
Gând | ||
Omul este pentru el însusi
obiectul cel mai uimitor din natură. (Blaise Pascal) |
||
Imagine | ||
Copiii spun lucruri trăsnite | ||
- Ce
este curcubeul? - Curcubeul este ceva la care să te uiti, nu ceva pe care să-l întelegi cu adevărat. |
||
Banc | ||
Un sofer ajunge cu
masina pe malul unui râu si-l întreabă pe unul care
pescuia dacă-i adâncă apa. Acesta-i răspunde că nu
este. Soferul intră cu masina-n râu, se scufundă,
abandonează automobilul, iese cu chiu cu vai la suprafată
si-ncepe să tipe la orăseanul pescar: - Ai zis că apa-i mică si uite, era să mă înec! - Pe onoarea mea, acum zece minute era mică, au trecut niste rate si abia le ajungea până la piept! |
||
Raftul cu cărti | ||
Viata pe un peron [2005] de Octavian Paler Fără cap si fără coadă. Roman rotund [2007] de Mihai Găinusă Maestrul si Margareta [2007] de Mihail Bulgakov Scrisoare de dragoste [2006] de Mihail Drumes Nunta în cer [2007] de Mircea Eliade |
||
Am învătat din filme | ||
Dacă cineva se furisează într-o casă si la un moment dat se sperie de o pisică, aceasta întotdeauna miaună înainte să fugă. | ||
Interactiv | ||
Comentează - spune ce crezi despre numărul
curent Forum - discută cu ceilalti tot ce doresti Stiri - citeste noutăti pe diferite subiecte Programul TV - toate posturile la un loc Acum un an - salt instant în arhivă |
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!
Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactor: Silvia Velea (silvia_gh2002@yahoo.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile.
Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt
binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la www.raspandacul.net.