Publicatie pentru minti spongioase
Publicatie pentru minti spongioase
Nr. 0818/01.04.2008 | ISSN 1842-2195
| Editorial |
|
|
 La
aparitia filmului "Filantropica", al lui Nae
Caranfil, foarte multi s-au simtit păcăliti când au
înteles mecanismele cersetoriei ca "afacere".
Replica "Mâna întinsă, care nu spune o poveste,
nu primeste pomană!" a devenit celebră,
emblematică pentru acest gen de înselătorie.Putini îsi dau însă seama că acesta este, de fapt, un principiu esential al societătii actuale: dacă nu spui o poveste, e mult mai greu să primesti ceea ce vrei - iar cu cât ai o poveste mai bună, cu atât primesti mai mult (bani, atentie, faimă si altele, depinde ce vrea fiecare). Chiar si filmul lui Nae Caranfil se supune acestui principiu. Până la el, s-au făcut reportaje despre înselătoriile cersetorilor, dar niciunul nu a spus o poveste atât de bună, asa că "Filantropica" a avut cel mai mare succes. Toate ziarele si televiziunile se întrec zilnic în a croi povesti cât mai bune. Chiar si divertismentul trebuie să spună povesti bune, pline de haz. Nu doar scriitorii încearcă să te prindă în povestile lor, ci si pictorii, muzicienii..., cam toti cei care au înteles principiul, fie si fără să-l constientizeze ca atare. La angajare, de obicei nu-i suficient să vrei să muncesti. CV-ul tău trebuie să spună o poveste bună, iar tu trebuie să stii să o faci si mai bună la interviu. Nu spun că ne mintim între noi - povestile pot fi cât se poate de cinstite, si cu cât sunt mai cinstite, cu atât sunt mai bune, numai că "povestitorii" sunt cei care au cele mai mari sanse de succes. Ana are mere. Si ce-i cu asta? Ana are mere, pentru că Ion, care este îndrăgostit în secret de ea, i le-a lăsat într-un cosulet la usă. Ei, da, lumea începe să devină curioasă. Faptele seci nu miscă pe nimeni, dar povestea din spatele lor este cu totul altceva. Suntem înfometati de povesti, încă din copilărie. Iar cei care nu spun povesti, nu prea sunt băgati în seamă. (Lucian Velea, lucian.velea@lexica.ro ) |
||
| Gând | ||
O vorbă veche
pretinde că Dumnezeu a creat omul pentru ca să-i fie
spuse povesti. Cu o conditie - totul e să nu fie
bâlbâit sau absolvent de liceu industrial. |
||
| Imagine | ||
 |
||
| Calendar | ||
| Pe 1
aprilie 1881 s-a născut la Răsinari poetul,
dramaturgul, publicistul si omul politic român Octavian
Goga. Debutul său literar se face destul de
timpuriu, elev fiind încă, în revista Tribuna
(1897). Goga studiază la universitătile din Budapesta
si Berlin. În capitala Ungariei editează revista Luceafărul,
revistă în care va apărea majoritatea poeziilor ce
aveau să formeze materialul volumului său de debut,
"Poezii" (1905). Aparitia acestuia îl impune
pe Octavian Goga ca pe unul dintre cei mai mari poeti ai
timpului (un an mai târziu, primeste Premiul Herescu
Năsturel). Fapt mai putin obisnuit, momentul culminant
al poeziei lui Octavian Goga îl constituie acest volum
de debut, care îl exprimă pe poet atât de adânc si
complet, încât lasă impresia unei opere unitare, prin
lipsa oricărei evolutii. Următoarele volume de poezii,
"Ne cheamă pământul" (1909) sau "Cântece
fără tară" (1916), se înscriu pe aceeasi linie
vizionar-patetică, iar multe din versurile sale cunosc o
largă circulatie orală, trecând adesea în sfera
liricii populare. Activitatea sa literară este strâns legată de activitatea politică, amândouă fiind puse în slujba idealurilor de eliberare natională si socială a românilor din Transilvania. Începe să activeze în cadrul Partidului National Român, i se intentează procese de presă de către regimul austro-ungar, este întemnitat la Budapesta (1909) si la Szegedin (1912). La izbucnirea Primului Război Mondial, vine la Bucuresti si militează pentru înrolarea României de partea Antantei. După Marea Unire (1918), va ocupa diferite portofolii guvernamentale, iar între 1937-1938 va conduce guvernul imediat premergător dictaturii regale. Octavian Goga este si autor a două piese de teatru, "Domnul notar" (1914), reprezentată cu mare succes, si "Mesterul Manole" (1927), care caută o semnificatie modernă mitului sacrificiului suprem. Publicistica, după poezie, este partea cea mai însemnată a operei lui Octavian Goga. Umbrită uneori de erori politice, ea cuprinde pagini strălucite ale unui eminent orator, care a văzut în articolul cotidian "o operă de pedagogie a multimii". Octavian Goga a murit pe 7 mai 1938, la Ciucea, în judetul Bihor. |
||
| Banc | ||
| Patru butonari se
întâlnesc la o bere. Unul dintre ei începe să
povestească: - Am agătat aseară o tipă trăsnet. Am dus-o acasă. Eu încins, ea încinsă. Ne-am smuls hainele de pe noi chiar din momentul în care am intrat pe usă. Căutam un loc unde s-o asez si am împins de pe birou tastatura noului meu calculator... Ceilalti trei: - Aha! Ce calculator ti-ai luat? |
||
| Raftul cu cărti | ||
| Scrisori imaginare de Octavian Paler Zahir de Paulo Coelho Faust de Goethe Rosu si negru de Stendhal De veghe în lanul de secară de J. D. Salinger |
||
| Perle | ||
| La urmă, Geo Bogza începe cu descrierea uzinelor din Săvinesti si termină cu cerul înstelat, pentru a nu face impresia de monotonie. | ||
| Interactiv | ||
| Comentează - spune ce crezi despre numărul
curent Forum - discută cu ceilalti tot ce doresti Stiri - citeste noutăti pe diferite subiecte Programul TV - toate posturile la un loc Acum un an - salt instant în arhivă |
||
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!
Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactor: Silvia Velea (silvia_gh2002@yahoo.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile.
Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt
binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la www.raspandacul.net.
