Arhiva Răspândacul


Raspandacul
Publicatie pentru minti spongioase

Nr. 0827/14.04.2008 | ISSN 1842-2195

Editorial
Preferate
Linkuri preferate
Fluxuri preferate
Imagini preferate
Clipuri preferate
Filme preferate
Cărti preferate
Texte preferate

Galeria de artă
Vezi blog
Vezi albume

Engleză
Caută în dictionare
Participă la wiki
Vezi blog

Citatepedia
Citate recente
Definitii recente
Poezii recente
Adaugă un citat

A europeniza face parte dintre verbele monosemantice, asupra cărora nu planează prea multe îndoieli si incertitudini legate de sens. Presupune, desigur, "a adopta sau a face să adopte îmbrăcămintea, obiceiurile, purtările caracteristice europenilor". Scopul final este de a deveni asemănător cu europenii, din punct de vedere cultural si comportamental. Si, ca în cazul oricărei transformări sau deveniri, aceasta se poate face voluntar sau impus, evolutia spre un anumit statut fiind sau nu o manifestare a propriei vointe. În cazul acestui cuvânt, apare întrebarea: care este – totusi – statutul spre care se tinde? Europeanul este cel care face parte din populatia de bază a Europei, sau care este originar de pe acest continent, însă mi se pare că diferentele dintre multele neamuri care locuiesc în acest spatiu sunt considerabile. Europenizarea înseamnă, deci, a face un străin să semene cu un neamt, sau cu un italian? Cu un irlandez sau cu un grec?
În acest punct al discutiei, se conturează din ce în ce mai clar o idee: nu poti vorbi despre europenizare sau despre europenism decât dacă esti situat pe o pozitie exterioară acestui statut, deoarece exterioritatea este conditia care îti conferă capacitatea de generalizare. Probabil că numai un asiatic sau un american poate vedea trăsăturile comune tuturor europenilor, în asa fel încât să ne observe ca pe un tot unitar. Noi însă, atât de sensibili fiind la diferentele dintre natii, suntem porniti să ne scoatem unii pe altii afară din granitele europene, să născocim aderări si să cerem dovezi cum că am apartine aceluiasi tip de cultură. Si româncă fiind, mi se întâmplă să mă supăr când mi se sugerează în vreun fel că n-am fi demni de respectivul statut. Uneori, însă, trebuie să recunosc onest că lucrurile pe care le văd în jur mă fac să mă îndoiesc de faptul că apartinem în vreun fel lumii civilizate. Ceea ce ne-ar prinde bine (si ceea ce cred eu că ar trebui să însemne pentru noi "europenizarea"), este iesirea din permanenta victimizare în care ne complacem, acceptarea faptului că mai avem drum lung de parcurs până la esenta civilizatiei, dar si că străbaterea acestui drum este numai decizia noastră. Nu că, neapărat, celelalte natii n-ar avea trogloditii lor, însă poate n-ar trebui să ne scuzăm folosind asta, pe principiul "s-avem si noi falitii nostri". Putem fi în scripte europeni, putem să ne considerăm îndreptătiti la această titulatură, însă realitatea – fie că vrem să acceptăm sau nu - este că suntem departe... si un singur drum în afara granitelor noastre poate lămuri pe oricine: "a fi european" nu e numai o formă de încadrare teritorial-geografică.
(Iulia Musat,
iulia.musat@gmail.com )
 
Gând

Tragedia aztecilor. Au luat drept zei o bandă de hoti europeni.
(
Valeriu Butulescu)

 
Imagine
 
Interesant
Una dintre cele mai ciudate tări europene este considerată, pe bună dreptate, Malta, care este în sine un mic univers multicultural. Aici se vorbeste o limbă unică, malti, derivată din arabă si scrisă cu caractere latine, circulatia pe stânga este preluată de la englezi, bucătăria poartă amprenta italiană, autobuzele sunt cumpărate de la depozitele britanice de fier vechi si vopsite în toate culorile; în plus, aici se găseste cea mai puternică biserică catolică din lume, chiar mai puternică decât în Irlanda. Probabil că nu mai există în lume un loc atât de restrâns în care să poată fi vizitate monumente din toate perioadele istoriei omenirii, de la epoca de piatră până în prezentul apropiat (templele megalitice din Malta sunt mai vechi cu 500-1000 de ani decât piramidele de la Gizeh), care să poarte atât de puternic amprenta tuturor stăpânitorilor ei: fenicieni, cartaginezi, romani, bizantini, arabi, normanzi, castilieni, ioaniti, francezi si englezi.
Pofta de viată a maltezilor este dovedită aproape la fiecare sfârsit de săptămână, din mai până în septembrie, prin sărbătorile în cinstea unui sfânt, patron al locului, cu servicii divine si procesiuni, muzică, petreceri în stradă si focuri de artificii. De asemenea, maltezii manifestă un neobisnuit patriotism local.
 
Haioase
Portia zilnică
Distractie masivă
Spune un banc

Mobiman
Stiri despre mobile
Discută pe forum

Banc
La Radio Erevan, o ascultătoare întreabă:
- Este adevărat că 80% dintre bărbati îsi înseală nevestele în America?
Radio Erevan răspunde:
- Da, este adevărat. Restul si le înseală în Europa.
 
Raftul cu cărti
Planeta noastră Pământul [2008]
Dictionar Geografic Universal cu CD-ROM [2008] de Anatol Eremia
Mic dictionar de termeni internationali [2007] de Mihaela Marinescu
Dictionar de terminologie uzuală diplomatică si de drept international [2004] de Petre Rusu
Stiati că... - 500 de curiozităti incredibile, dar adevărate! [2007]
 
Stiati că...
...în Japonia, sorbitul la masă nu este o mojicie, ci un semn de satisfactie?
 
Interactiv
Comentează - spune ce crezi despre numărul curent
Forum - discută cu ceilalti tot ce doresti
Stiri - citeste noutăti pe diferite subiecte
Programul TV - toate posturile la un loc
Acum un an - salt instant în arhivă

Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!


Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactor: Silvia Velea (
silvia_gh2002@yahoo.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile. Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt binevenite la
raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la
www.raspandacul.net.