Publicatie pentru minti spongioase
Nr. 0834/23.04.2008 | ISSN 1842-2195
Editorial |
|
|
În majoritatea
cazurilor, nu furtunile sunt periculoase, ci reactia
noastră fata de ele. La cutremure, cele mai multe
victime ar fi scăpat cu viată dacă nu ar fi intrat în
panică. Nu dărâmăturile le-au ucis acolo unde se
găseau, ci propria lor frică le-a făcut să alerge
exact în locul unde si-au găsit sfârsitul. Despre
cutremure încă se vorbeste ca despre niste dezastre
inevitabile, măsurabile pe o scară, dar prea putin
despre cum ar trebui să actionăm ca să ne salvăm
viata. Suntem mai interesati să arătăm că stim cum
să măsuram si să gestionam administrativ crizele,
decât să învătăm cum să ne păstrăm echilibrul
psihic si sufletesc, să depăsim individual aceste
momente. De aceea, numărul victimelor din cataclisme
rămâne mare. Suntem toti în aceeasi barcă, dar o învătătură simplă ne spune că pe un râu cu ape furioase este mai bine să tragem la mal si să avem răbdare până când apele se linistesc. Există si înotători care se încumetă sa ia apa în piept, pe cont propriu. Este alegerea lor, sunt cei care nu depind de ceilalti si au curajul să îsi urmeze calea singuri. Calea fiecăruia este propria lui alegere. Viata fiecăruia este propria lui creatie. Statul, societatea, economia, legislatia, sunt doar circumstante exterioare în care oricine îsi poate alege o cale de succes, către ceea ce vrea să facă sau sa fie în lume. Există până si optiunea de a trăi în afara acestor circumstante sau fără a tine cont de ele, cu consecintele implicate. Omul este liber să facă orice, iar calea aleasă îl poartă direct spre destinatia cuvenită. De aceea, o mare întrebare, pentru orice om, poate fi aceasta: voi urma eu calea celorlalti sau calea sufletului meu? Adrian Mîndrută-Tănăsescu, adim.astrele.ro ) |
||
Gând | ||
Ori de câte ori
suntem în îndoială, trebuie să alegem calea prin care
gresim mai putin. |
||
Imagine | ||
Exercitiu de inspiratie | ||
Odată,
doi bărbati se plimbau pe câmp, când au văzut un taur
furios îndreptându-se către ei. Instantaneu, cei doi
au rupt-o la fugă către cel mai apropiat gard, cu
taurul pe urmele lor. Foarte curând, cei doi si-au dat
seama că nu au sanse de scăpare, asa că unul a strigat
către celălalt: - Până aici ne-a fost! Nimic nu ne mai poate salva. Spune repede o rugăciune. Celălalt i-a strigat peste umăr: - Nu m-am rugat în viata mea, asa că nu stiu ce să spun. - Nu contează. Taurul este pe punctul să ne ajungă din urmă, asa că spune orice rugăciune. - Bine. Am să spun rugăciunea pe care îmi amintesc că o spunea tata înainte de masă: Doamne, îti suntem recunoscători pentru ceea ce vom primi! (Anthony de Mello) |
||
Banc | ||
Un băietel privea
atent la un preot care-si repara gardul de la gradină. - De ce mă privesti asa de atent, fiule? - Vreau sa aflu cum înjură un preot când îsi dă cu ciocanul peste degete! |
||
Raftul cu cărti | ||
Psihologia utilizării noilor tehnologii [2008] de Ana-Maria Marhan Talentul nu este suficient [2008] de John C. Maxwell Autocontrolul prin Metoda Silva [2006] de Jose Silva Scapă din capcana negativismului [2008] de David P. Schloss Cum să trăim mult si bine [2007] de Christoph M. Bamberger |
||
Altfel de dictionar | ||
holding = sistem de alarmă pentru holuri | ||
Interactiv | ||
Comentează - spune ce crezi despre numărul
curent Forum - discută cu ceilalti tot ce doresti Stiri - citeste noutăti pe diferite subiecte Programul TV - toate posturile la un loc Acum un an - salt instant în arhivă |
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!
Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactor: Silvia Velea (silvia_gh2002@yahoo.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile.
Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt
binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la www.raspandacul.net.