Publicatie pentru minti spongioase
Nr. 0891/11.07.2008 | ISSN 1842-2195
Publicistică |
|
|
"Geometria,
asa cum se învată, este stiinta ideii burgeze de spatiu".
Nu mai tin minte dacă această definitie foarte nouă a
unei stiinte foarte vechi a gândit-o serios un marxist
de extremă puritate ori e numai inventia unui adversar
caricaturist. Oricum ar fi, ea ni se pare plăcută si
instructivă, pentru că rezumă pitoresc si exact
înversunarea cu care socialistii luptători au cultivat
ideea de clasă. Să nu ne oprim însă la formula
aceasta care pare glumeată. De dragul dreptătii numai,
trebuie spus îndată că, în clasa burgeză, s-au
arătat să fie mai multe geometrii deosebite, că s-au
iscat, între burgezi, contestatii de la aceste geometrii,
că prin urmare burgezii au mai multe si diverse idei de
spatiu. Fiindcă si Gauss, si Lobacevski, si Riemann au
fost hotărât burgezi, ca si Euclid; si n-am aflat să
se fi dovedit că geometriile neeuclidiene ar fi luat
nastere în alte clase sociale, ca produse necesare si
specifice ale acestor clase si din lupta lor cu burgezia.
Rămâne dar asigurată burgezilor calitatea de a-si
închipui spatiul în mai multe feluri. Deloc nu vreau
să hotărăsc dacă această varietate în gândirea
acelei clase este un merit sau o infamie. E sigur însă
că, după tactica luptei de clase, se poate sustine, cu
egală violentă, si una si alta. "Lucrătorul care mănâncă cârnati si primeste cinci franci pe zi stie foarte bine că patronul lui e un hot si cârnatul hrănitor si plăcut. Dar sofistul burgez, cheme-se el Pierson, Hume sau Kant, zice că nu-i asa: părerea aceea a lucrătorului este personală si subiectivă, si el ar putea gândi cu acelasi drept că patronul îi vrea binele si cârnatul e curea tocată, fiindcă omul nu poate cunoaste lucrul în sine". Astfel denuntă, cu subtilitate, Paul Lafargue cum burgezia conspiră, sub mască filosofică, împotriva proletarului. Rusul Lenin dă mai de-a dreptul: filosofilor el le zice curat dusmani. De Mach, fizicianul si renovatorul impresionismului filosofic al lui Hume, spune că a vândut stiinta cum a vândut Iuda pe Mântuitorul - filosofia lui Mach este pentru stiintă ce a fost sărutul lui Iuda pentru Hristos. Pe Chvolson, profesorul de fizică din Petrograd, îl face las din banda neagră (ciornoiesotnik), fiindcă a făcut lui Haeckel niste obiectii de detaliu privitoare la teoria cunostintei. Haeckel, profesorul de biologie care a dezlegat, în sfârsit, toate Enigmele Universului, pare să se fi bucurat de aprobarea deplină si fierbinte a fruntasilor revolutiei ruse. Am avut cinstea să fiu prezentat lui Plehanov, pe când era încă Mare-Maistru al marxismului rusesc. Am avut si durerea să-l supăr tare fiindcă nu credeam în Haeckel. Plehanov era numai credintă, din cap până în picioare, asa că pentru alte calităti si atitudini mintale nu mai era loc într-însul. si mi se pare că multi din "inteligenta" rusească erau asa. Pe Kant nu putea să-l sufere: filosofia lui este subiectivă (!), zicea Plehanov, si prin urmare reactionară. Vorba celebră si aparent paradoxală, că "intelectul dictează naturii legile lui" îl exaspera pe marxistul rus ca o injurie personală. "Dacă-i asa, poftim de învie un mort cu intelectul d-tale!" - si Plehanov râdea crispat, plin de multumire acră si febrilă... În cercetare mai de aproape ia un alt "inteligent" revolutionar rus, Chuliatikov, filosofia apuseană. Filosofia nu-i lucru nevinovat, zice foarte iscusit Chuliatikov. Ea este o armă care se făureste contra clasei muncitoare. Idei, concepte, reprezentări, simturi, lucru în sine, fenomene, subiecte, obiecte, atribute, energii, toate acestea simbolizează clasele sociale si raporturile dintre ele. Sunt semne conventionale, inventate de conspiratia burgeză. (Paul Zarifopol, "Marxism amuzant") |
||
Gând | ||
E caracteristic
faptul că multe din ideile filosofiei si stiintei
moderne au fost regăsite în scrierile anticilor; acolo
nu erau decât ornamente, la noi ele sunt pietre
fundamentale. |
||
Imagine | ||
Site | ||
Matematica
este o stiintă exactă, plină de formule seci, care
multora li se pare plicticoasă si fără pic de haz.
Însă, acolo unde sunt oameni inteligenti, cu spirit,
există si umor. Asa se face că si matematica are partea
ei amuzantă. Dovadă stă si această mică colectie,
reunită sub titlul "Matematică Distractivă", care amestecă probleme matematice
amuzante, anecdote cu matematicieni, aforisme tematice
etc. (Lucian Velea) |
||
Banc | ||
La biserică, după
slujbă, Bulă, care avea o cârciumă în sat, îi zice
preotului: - Părinte, nu ai putea zice în loc de "pâinea nostră cea de toate zilele", ceva de genul "berea noastră cea de toate zilele, pe care o găsim ieftină la Bulă"? Nu pe degeaba, bineînteles, uite, pentru început, îti dau un milion de lei, ce zici? - Doamne fereste! Nu am voie să schimb Tatăl Nostru! - Hai, părinte, uite, îti dau un milion si jumătate... - Nici vorbă, nu se poate! - Îti dau două milioane, părinte! - Nu, degeaba insisti! Fugi de aici, că am treabă! Pleacă Bulă pe gânduri: "Oare cât i-o fi dat ăla cu pâinea?" |
||
Raftul cu cărti | ||
Antichitatea în filosofia lui Nietzsche de Gilda Valcan Sacrul si profanul de Mircea Eliade Despre libertatea vointei de Arthur Schopenhauer Jurnal de idei de Constantin Noica Arta Războiului - Arată-te puternic când esti slab si slab când esti puternic de Sun Tzu |
||
Familia Bundy | ||
Peggy: Vreau sex. Al: Si eu vreau, dar nu văd niciun motiv ca să te târăsc si pe tine în treaba asta. |
||
Interactiv | ||
Comentează - spune ce crezi despre numărul
curent Forum - discută cu ceilalti tot ce doresti Stiri - citeste noutăti pe diferite subiecte Programul TV - toate posturile la un loc Acum un an - salt instant în arhivă |
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!
Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactor: Silvia Velea (silvia_gh2002@yahoo.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile.
Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt
binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la www.raspandacul.net.