Publicatie pentru minti spongioase
Nr. 0897/21.07.2008 | ISSN 1842-2195
Editorial |
|
|
Verbul
a supraveghea implică pe de o parte ideea de
grijă, de atentie, iar pe de altă parte pe cea de
control și de autoritate. Aceste conotatii se suprapun
actiunilor de observare, de pază, de veghe, urmărire,
monitorizare. Rezultatul de atins pare să fie un efort
de ocrotire, sau de eliminare a unor riscuri presupuse si
probabile, ori o încercare de obtinere a unui rezultat
corect si conform cu realitatea obiectivă. În această
ultimă acceptie a termenului, examenele pe care le
sustin candidatii (de orice vârstă si pentru orice ar
aplica ei), au drept conditie absolută si
incontestabilă necesitatea supravegherii. Facem parte
dintr-o societate ai cărei membri nu se pot baza pe
valori însusite atât de profund încât să devină o a
doua natură, si se pare că oamenii nu pot face ceea ce
e bine decât dacă sunt controlati si obligati să o
facă. De curând, am fost supraveghetor la unul dintre examenele nationale organizate în învătământul românesc, cel de titularizare, la care am avut o surpriză extrem de plăcută. Echipa pe care am asistat-o (colegi ai mei, de altfel) s-a comportat exemplar. Toti si-au văzut atenti de lucru, cuminti si ascultători. Au lucrat concentrati ore în sir, în vreme ce noi îi supravegheam cu atentie, încercând să intuim când au nevoie de foi sau alte materiale, pentru ca pierderea de timp să fie minimă. La sfârsit, am respirat usurată, cu un sentiment de multumire si de mândrie, cu un "iată că se poate!" răsărit în suflet. Indiferent cu ce vor mai vui ziarele de data asta, eu am văzut la lucru oameni exceptionali. Spun unii, permisiv si eronat, că examenele de tipul acesta nu se compară cu celelalte, ale celor mici, că atunci când discutăm despre concursurile oamenilor maturi pretentiile trebuie să crească si ele. Oare asa să fie? Pentru că eu nu pot să-mi explic un lucru: cum putem cere corectitudine si onestitate de la oamenii mari, dacă le dăm voie copiilor să copieze sau îi ajutăm, cu bunăvoință, să triseze? Nu sunt oare copiii cei care învată binele si răul pentru când vor fi mari? Un bacalaureat luat pe nemeritate va învăta pe cineva că postul pentru care va lupta mai târziu trebuie să fie măsura muncii lui? Mă îndoiesc. Răspunsul e unul singur: lumea noastră va fi mai bună atunci când ne vom învăta copiii că esecul este o posibilitate, că fiecare cădere e o lectie necesară. Atunci când vom întelege, cu adevărat, că pe oamenii de mâine îi crestem azi, de mici, si nu se vor face mari, destepti si corecti de unii singuri. (Iulia Musat, iulia.musat@gmail.com ) |
||
Gând | ||
Calitate
înseamnă să muncesti bine atunci când nimeni nu te
supraveghează. |
||
Imagine | ||
Calendar | ||
Pe 21
iulie 1899 s-a născut în Oak Park, Illinois,
prozatorul american Ernest Miller Hemingway.
După terminarea scolii secundare, pleacă în Kansas
City, unde se angajează ca reporter la ziarul local. În
1918, participă la primul război mondial, ca voluntar
al Crucii Rosii americane, care-l repartizează pe
frontul italian, într-o unitate de ambulante. Rănit si
decorat, se întoarce la terminarea războiului acasă,
în Oak Park, unde începe să lucreze la o serie de
povestiri si la un roman. În anii petrecuti la Paris (1921-1927),
Hemingway publică volumele "În vremea noastră"
si "Soarele răsare", roman care l-a făcut să
devină principalul reprezentant al "generatiei
pierdute", alături de S. Fitzgerald, Dos Passos s.a.,
generatie a acelor scriitori marcati de absurditatea si
dezastrele războiului mondial, cât si de dezamăgirile
posterioare lui. La întoarcerea în Statele Unite, scrie
romanul "Adio arme", un adevărat poem despre
dragoste si moarte care-i asigură o mare popularitate.
După anii consacrati pescuitului, vânătorii, yachting-ului,
luptelor cu taurii si scrierii de articole sau de volume
de consideratii asupra acestor sporturi, Hemingway
lucrează la un roman care face o apreciere lucidă
asupra realitătilor din tara sa: "A avea si a nu
avea". În 1937, pleacă în Spania, în calitate de
corespondent de presă pe lângă armata republicană,
în Războiului Civil. Din această experientă se naste
unul dintre cele mai bune romane ale sale: "Pentru
cine bat clopotele". În timpul celui de-al doilea război mondial, romancierul va urmări de pe yachtul său "Pilar" submarinele hitleriste în largul mării Caraibelor, iar în Europa va zbura în calitate de corespondent de presă, cu avioanele militare engleze deasupra Germaniei, si va intra în Paris în zilele eliberării alături de trupele de franctirori si partizani. În 1952 publică povestirea "Bătrânul si marea", pentru care primeste premiul Pulitzer în 1954. Călătoreste în Africa si Europa, începând un amplu reportaj intitulat "Vară primejdioasă", pe care deteriorarea continuă a stării de sănătate nu-i permite să-l continue. După un tratament mai îndelungat, se întoarce acasă, iar în 1961 se sinucide la Ketchum Idaho. Hemingway a reusit cu deosebită măiestrie stilistică să exprime conditia existentială a unui erou care nu ignoră inevitabilitatea esecului, dar pentru care esential este să îndure cu demnitate acest esec si să-l transforme, dacă e posibil, în gratie. În anul 1954 primeste Premiul Nobel pentru literatură. |
||
Banc | ||
Vine un student la
căminul de fete. Paznicul întreabă: - La cine mergeti? Studentul răspunde: - La cine mă sfătuiti? |
||
Raftul cu cărti | ||
Primul meu dictionar ilustrat [2007] DEXI - Dictionar explicativ ilustrat al limbii române [2007] Noul Dictionar Universal al Limbii Române [2007] Dictionarul explicativ al limbii române (DEX) [1998] de Academia Română DOOM - Dictionarul Ortografic, Ortoepic si Morfologic al Limbii Române (editia a II-a, revizuită si adăugită) [2007] de Academia Română |
||
Stiati că... | ||
...Bizantul a reusit să-si fabrice propria mătase după ce doi călugări, angajati de Iustinian I, au luat ouă de viermi de mătase din China, pe care le-au scos prin contrabandă în scobitura din toiegele lor? | ||
Interactiv | ||
Comentează - spune ce crezi despre numărul
curent Forum - discută cu ceilalti tot ce doresti Stiri - citeste noutăti pe diferite subiecte Programul TV - toate posturile la un loc Acum un an - salt instant în arhivă |
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!
Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactor: Silvia Velea (silvia_gh2002@yahoo.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile.
Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt
binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la www.raspandacul.net.