Publicatie pentru minti spongioase
Nr. 0921/22.08.2008 | ISSN 1842-2195
Publicistică |
|
|
Fundătura
Orfeu - Fundătura Osiris - Strada Morfeu - Strada
Jupiter, a Venerei, a Sirenelor, a Filomelei, a Fortunei
- toate aceste se află în Bucuresti, si-i putin
probabil să fi fost inventate altundeva. Pitorescul cel mai specific al Bucurestilor este desigur acest pitoresc poetic al numelui străzilor. Petre Ispirescu, culegător tipograf, este cunoscut ca adunător de povesti scrise în limbă oarecum populară. Mai putin cunoscut pare să fie că acelasi tipograf-apostol cultural a scris, tot în limbă oarecum populară, legendele mitologiei antice. Acestea sunt cuprinse în colectia cu titlu duios patriarhal: Din povestile unchiasului sfătos. De dânsele îmi aduc aminte când soarta glumeată îmi scoate în cale un nume de stradă dintre acele scrise mai sus. Părintii capitalei s-au întâlnit la gând si în zel cultural cu tipograful literat; poate s-au inspirat de la dânsul. L-au întrecut evident, prin originalitatea metodei de a strecura cultura clasică în straturile populare - desigur, în primul rând printre gardisti, birjari si factori postali. Cercetarea rezultatelor acestei întreprinderi de cultură ar fi un subiect frumos pentru o teză de doctorat în istorie si statistică. Dar eu, si dintre cetitorii mei acei cari la fel cu mine se emotionează de Fundătura Osiris si de Strada Filomelei, nu putem astepta concluziile unor cercetări îndelungi si erudite. Există o nerăbdare nobilă de a filozofa asupra lucrurilor care ating interese înalte sufletesti, si e nefiresc să înăbusim această nerăbdare de dragul migălosiei istorice, oricât ar fi ea de respectabilă ca atare. S-a mai făcut în vreun oras român încercarea de a duce atât de departe cultura clasică prin numiri de străzi cum s-a făcut în Bucuresti? si ce deosebire este în această privintă între Muntenia si Moldova? La aceste întrebări încă nu se poate răspunde preciz. Numai pentru atât mi-as lua răspunderea: că meritul initiativei îl au consiliile comunale bucurestene; si, poate, zelosul culegător tipograf si propagator de cultură în limbă oarecum populară, Petre Ispirescu, bucurestean neaos, dacă el cumva a fost inspiratorul literar al acelor consilii. Sau poate consilierii si tipograful au fost, fiecare pe seama lor, numai reprezentantii spiritului aceleiasi culturi specific bucurestene. Pentru a pretui felul si valoarea acestei culturi în punctul care ne interesează, trebuie stiut că numirea străzilor s-a făcut nu numai pentru răspândirea cunostintelor de mitologie antică, ci mai toate materiile principale din învătământul secundar superior au fost trecute în nomenclatura drumurilor interurbane. Intentia de a instrui populatia bucuresteană avea dar un orizont din cele mai vaste. Sunt însă nume de strade la care bănuim intentia culturală fără s-o putem preciza. De pildă, este o stradă a Coloniei. Să fie colonie de la colonizare? Atunci ar fi rost pentru o lectie de istoria romanilor, cu anexe patriotice, fireste. Dar dacă e vorba de orasul Colonia? Atunci intentia culturală e geografică. În cazul acesta ar fi poate mai adevărat în gustul si spiritul culturii bucurestene s-o numim: Strada Odicolonului... Există apoi o stradă Gratioasă, una Emancipată (asa! Nu cumva: a Emancipării), alta Gentilă, în sfârsit una Rumeoară. Gentilă si Gratioasă s-ar putea întelege ca motive pentru lectii de estetică cu aplicatii folositoare persoanelor de sexul gingas. Str. Emancipată pare să comemoreze cine stie ce lupte civile după care o parte din mahala s-a eliberat de tirania celeilalte; compară aici Strada Servitutii, ai cărei locuitori au fost poate prea lasi, incapabili de revoltă. În cea Rumeoară va fi zăcând o idilică amintire a vreunui sentimental părinte al urbei, amator de epitete consacrate în poezia populară. ... Dar eu am făcut lux de interpretare. Cuvintele aceste toate, indiferent de domeniile terminologiei cărei apartin, au fost alese pentru că sunt cuvinte radicale, cum se zice profund bucuresteneste. Asta sparge ochii: Strada Pacientei, a Sapientei si a Segmentului, a Inocentei si a Glucozei, Fundătura Osiris si Fundătura Ghetarului - ăsta e Mitică în delir cultural. (Paul Zarifopol, "Sat si mahala") |
||
Gând | ||
Nici un filozof
nu a reusit să schimbe vreodată obisnuintele străzii
unde locuieste. |
||
Imagine | ||
Site | ||
În
multe tări, bicicleta este des utilizată, atât ca
banal mijloc de transport urban, până la ciclismul
montan. În România, desi nu o vedem atât de des,
bicicleta are fanii săi. Unul dintre site-urile dedicate
vehiculului pe două roti este dirtbike.ro, acesta promovând si actiunea "Masa Critică", ce are loc lunar în mai multe
orase ale lumii (în cazul de fată, în Brasov).
Actiunea constă într-o plimbare cu bicicleta, în grup
cât mai mare, pe un anumit traseu. Desi nu există un
scop declarat, explicit, al acestei actiuni, fiecare
poate să-i dea ce semnificatii doreste. (Lucian Velea) |
||
Banc | ||
O femeie, străină
de oras, opreste un pieton: - Fiti amabil, sunteti localnic? - Da, răspunde trecătorul. - Nu vă supărati că vă întreb, caut strada "Bunăvointei"... - Nu mă supăr, duduie, din partea mea puteti s-o căutati. |
||
Raftul cu cărti | ||
Atlasul lumii pentru copii [2008] de Colin Sale Marea carte a adevărurilor [2008] Râuri si Lacuri [2008] Vulcani si cutremure [2008] de Ken Rubin 1000 de minuni ale lumii [2008] |
||
Familia Bundy | ||
Heidi: Domnule
Bundy, unde scrie "Nume", vreti să îl trec pe
al meu? Al: Oh, nu, o simplă fotografie cu tine nud ar fi de ajuns. |
||
Interactiv | ||
Comentează - spune ce crezi despre numărul
curent Forum - discută cu ceilalti tot ce doresti Stiri - citeste noutăti pe diferite subiecte Programul TV - toate posturile la un loc Acum un an - salt instant în arhivă |
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!
Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactor: Silvia Velea (silvia_gh2002@yahoo.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile.
Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt
binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la www.raspandacul.net.