Publicatie pentru minti spongioase
Nr. 0930/04.09.2008 | ISSN 1842-2195
Editorial |
|
|
Trăim
într-o lume plină de sunete. Mai bine zis, trăim într-o
lume plină de semnificatii date sunetelor pe care mintea
le recunoaste sau le poate asocia. Aceste semnificatii au
creat reflexe atât de adânci în firea noastră,
încât aproape că nu mai putem reactiona altcumva,
decât în raport cu ele, fără să simtim că ne sunt
afectate anumite functii psihice. De fapt, noi nici nu
auzim sunetele, ci răspunsul psihologic pe care îl dăm
la producerea lor. Sirena unei ambulante nu emite pur si simplu unde sonore, ci valuri concentrice de neliniste, pe care le lăsăm să se strângă în jurul sufletului, ca un lat. Zbârnâitul soneriei e un arc care ne propulsează către usa de la intrare - e sunetul curiozitătii sau al bucuriei de a întâmpina oaspeti. Clinchetele clopoteilor se prefac în fulgi de zăpadă - e sunetul sărbătorilor de iarnă. Răpăitul ploii pe geam e sunetul vremii mohorâte, acordurile unui pian reprezintă sunetul muzicii. Toate ne induc o stare anume, o predispozitie, care la rândul ei dă nastere unui proces complex de corelatie... Toată viata noastră este compusă din această retea fină de răspunsuri conditionate, numită experientă, uitând că experienta este o actiune de cunoastere, nu o repetare la infinit a acelorasi tipare comportamentale, a acelorasi perceptii, asa cum cadavrul unui om bătrân nu poate fi socotit rezultatul experientei vietii sale. Dacă atunci când sună telefonul, poti să-ti înfrângi impulsul de a ridica receptorul (dacă e iubitul meu? dacă e mama si are nevoie de ajutor? dacă e un prieten pe care nu l-am auzit de mult? dacă mă sună de la serviciu?) si asculti pur si simplu sunetul, simtindu-i vibratia în toată fiinta, atunci, numai atunci poti auzi sunetul linistii, al păcii interioare, înflorind la suprafata constiintei, ca un nufăr alb pe o apă întunecată. (Silvia Velea, silvia_gh2002@yahoo.com ) |
||
Gând | ||
Dacă nu poti
să vezi decât ceea ce lumina îti luminează si nu auzi
decât ceea ce îti vesteste sunetul, atunci tu nici nu
vezi si nici n-auzi cu adevărat. |
||
Imagine | ||
Copiii spun lucruri trăsnite | ||
- De ce
dă dirijorul din mâini? - Dirijorul dă din mâini ca să arate durerea sunetului. |
||
Banc | ||
- Iertati-mă, Sir,
dar am impresia că vă caută cineva la telefon. - Cum adică ai impresia, John? Sau mă caută cineva la telefon sau nu mă caută! - Vedeti, Sir, când am ridicat receptorul, vocea de la celălalt capăt a spus: "Tu esti, caraghios bătrân, chel si idiot?" |
||
Raftul cu cărti | ||
Cum să comunici cu oricine [2008] de Leil Lowndes Limbajul vorbirii - arta conversatiei [2002] de Allan Pease, Alan Garner Critica ratiunii pure [1998] de Immanuel Kant Arta de a fi fericit - 50 de reguli de viată de Arthur Schopenhauer Cartea gesturilor - Cum putem citi gândurile oamenilor din actiunile lor [2005] de Peter Collett |
||
Am învătat din filme | ||
Nu este necesar să saluti atunci când începi sau termini o convorbire telefonică. | ||
Interactiv | ||
Comentează - spune ce crezi despre numărul
curent Forum - discută cu ceilalti tot ce doresti Stiri - citeste noutăti pe diferite subiecte Programul TV - toate posturile la un loc Acum un an - salt instant în arhivă |
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!
Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactor: Silvia Velea (silvia_gh2002@yahoo.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile.
Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt
binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la www.raspandacul.net.