Publicatie pentru minti spongioase
Nr. 0942/22.09.2008 | ISSN 1842-2195
Impresii de călătorie |
|
|
Odată
ce m-am văzut debarcată la aeroportul din Treviso,
drumul mi s-a deschis către un orăsel numit
Camposampiero, aflat în provincia Padova, regiunea
Veneto. Si după o călătorie de vreo jumătate de oră
cu motocicleta (prima mea "cursă"
motociclistică, de altfel), am înteles cu adevărat ce
înseamnă farmecul orăselelor mici din tările
civilizate. Este vorba despre oaze de liniste, în care
locuitorii beneficiază în acelasi timp de toate
avantajele civilizatiei. Desi nu există documente care să-i ateste oficial înfiintarea, Camposampiero este fără nicio îndoială o asezare de origine romană. Asezarea a fost initial o cetate-castel dotată cu propriile ziduri de apărare, înconjurată de santuri cu apă, alimentate de un afluent al fluviului Vandura. După o perioadă înfloritoare sub puterea Venetiei (începând cu 1405), este încendiat în 1513 de spaniolii care tulbură relativa liniste câstigată sub oblăduirea mândră si vigilentă a "leului din San Marco". Momentul poate fi considerat începutul declinului, ce va continua până la distrugerea completă în 1700. Structura vechiului oras medieval poate fi însă perfect intuită dacă privesti Camposampiero din înalt, din turnurile care au rămas nobile vestigii ale trecutului. Si peste toate se aude cântec frumos de clopote, anuntând din timp în timp că totul trece... Ceea ce m-a surprins cel mai mult în micile asezări venete a fost multimea de vestigii istorice, oricât de măruntă si de putin numeroasă e comunitatea. Printre cele mai cunoscute obiective în Camposampiero trebuie mentionate cele pe care italienii de aici le numesc "sacri luoghi antoniani", sfintite de prezenta Sf. Antonio. Astfel, Santuario del Noce este ridicat pe locul unde odată se înălta nucul sub care omul sfânt îsi tinea predicile, sau Chiesa di San Giovanni Battista - în care se spune că acesta ar fi avut celebra viziune cu pruncul Iisus. Alături de aceste locuri sfinte, Camposampiero are încă trei biserici (San Pietro, San Marco si Santa Maria Assunta), dar si mult îndrăgita Chiesetta della Madonna della Salute, numită astfel în urma epidemiei de holeră din 1836, pentru ispăsire. Primăria Camposampiero este adăpostită sub acoperisul unei constructii medievale numite Palazzo Tiso, altădată parte integrantă a castelului puternic fortificat, protejat de ziduri groase, santuri adânci de apă si poduri cu lanturi - ce se ridicau în vremi de primejdie. A rămas astăzi o clădire veche încă frumoasă si crenelată, simplă si severă, în fata căreia se deschide o piatetă pe care miercurea o umplu comerciantii călători, căutători ai zilelor de "mercato". Constructia se pare că a fost ridicată în 1085 si apartinea unei familii nobiliare guelfe, care a dat si numele localitătii. Clădirea este întregită pe una din laturi de Turnul Orasului sau - cum mai e numit - Torre della Rocca. Aspectul său auster este poate elementul cel mai evident antic, cel datorită căruia călătorul se simte purtat în timp, până la momentul ridicării edificiului defensiv. Câtiva pasi mai încolo, Turnul Orologiului veghează drumul pe care se poate apuca spre Padova. Odinioară, aici se înălta una dintre portile orasului. În mijlocul atâtor minunătii, umblam mirată printre urme de romani, când ochii mi-au picat pe un biletel lipit pe un stâlp nou de beton, si am citit cu surprindere: "Caut gazdă!"... Si nu m-am putut opri să mă gândesc: ce simt astăzi italienii asaltati de români (mai mult sau mai putin civilizati si cinstiti) seamănă oare cu ce ar fi simtit romanii dacă i-ar fi invadat dacii lui Zamolxe? (Iulia Musat, iulia.musat@gmail.com ) |
||
Gând | ||
De când
castelele au devenit niste ruine amărâte, invadatorii
au devenit niste turisti veseli. |
||
Imagine | ||
Interesant | ||
La
începutul secolului V d.Hr., Imperiul Roman era deja în
pragul prăbusirii. Granitele erau atacate constant de
barbari (huni, goti, vizigoti, ostrogoti si saxoni), la
care s-au adăugat disensiunile dusmănoase dintre
jumătatea estică, greco-ortodoxă, si vestul latin si
coruptia din administratie, precum si din armată,
slăbită deja de războaiele civile. Printre motivele
căderii Romei, recent s-a luat în considerare un
important factor de ordin medical. Se pare că hoardele
asiatice si cele germanice nu erau singurii inamici din
exterior, nici măcar cei mai puternici. Un alt tip de
invadator a avut rolul decisiv în prăbusirea imperiului:
tântarul anofel. În anul 1907, un profesor britanic, W.H.S. Jones, a propus uimitoarea teză conform căreia malaria a dus la prăbusirea imperiului, argumentând că populatiile din regiunile joase nu mai contribuiau cu soldati tineri la legiunile romane; recrutii proveneau în principal din zonele montane. De asemenea, a apreciat că numărul de victime ale malariei a crescut începând din secolul II d.Hr. si că o populatie epuizată nu se putea dispensa de oamenii sănătosi, aruncându-i în luptă. El a sugerat că boala, la care romanii nu aveau imunitate, a fost adusă în Italia de soldatii împăratului cartaginez Hannibal, în timpul celui de-al doilea război punic. Sarah Tishkoff, cercetător la Universitatea Maryland din SUA, e de părere că odată cu intensificarea comertului dintre Roma si statele din nordul Africii, tântarii purtători ai parazitului au fost transportati peste Marea Mediterană pe vasele comerciale. Romanii se mai confruntaseră cu malaria, dar nu dispuneau de niciun mijloc eficient de combatere a ei. În plus, populatia europeană dispunea de o genă care oferea imunitate doar la forme usoare de malarie. Acest lucru, împreună cu modul în care boala se deghiza (infectia putând fi si gastrică, simptomele semănând cu cele ale tifosului, de exemplu), poate explica de ce textele vremii nu mentionează nicio maladie nouă. Prezenta la populatiile moderne din sudul Europei a unui amestec de gene africane si europene atestă posibilitatea ca un tip nou, virulent, de malarie africană să fi atacat în Antichitate bazinul mediteraneean, slăbind pupulatia romană, dar contribuind deopotrivă la formarea treptată a genei rezistente, care se regăseste la italienii de astăzi. Mărturie stau si descoperirile arheologice de la Lugnano, unde analiza oaselor găsite într-un cimitir roman oferă dovezi despre prezenta ADN-ului microbului Plasmodium falciparum. Mormintele săpate vara, anotimp în care loveste malaria, precum si numărul mare de fetusi, îngropati la diferentă de cîteva zile sau săptămâni (alt simptom al acestui tip de malarie, atunci când afectează femeile însărcinate) indică o epidemie majoră a unei boli ucigătoare. Prin terenurile agricole mlăstinoase, tântarii s-au infiltrat până în inima Italiei. Pentru o populatie schilodită economic, politic si agricol, boala a reprezentat lovitura decisivă. |
||
Banc | ||
Un bărbat ajunge
acasă si îsi găseste sotia făcându-si bagajele. - Ce faci, dragă? Unde pleci? - La Las Vegas! Am aflat că acolo sunt bărbati care m-ar plăti cu 400 de dolari ca să le fac ce tie îti fac pe gratis! Omul stă putin pe gânduri, apoi începe si el să-si facă bagajele. - Dar tu ce faci acolo? întreabă sotia. - Merg si eu la Las Vegas. Sunt curios să văd cum te descurci cu 800 de dolari pe an! |
||
Raftul cu cărti | ||
National Geographic - Fotografia. Ghid
practic - Portrete de Robert Caputo Arhitectura peisageră de Ana-Felicia Iliescu Enciclopedia naturii europene de Milos Andera Vreau să stiu mai multe despre explorări si descoperiri Mistere ale istoriei de Robert Stewart, Clint Twist, Edward Horton |
||
Stiati că... | ||
...în timpul domniei lui Decebal, Dacia a devenit cel mai redutabil adversar al Romei si timp de peste două decenii confruntarea cu statul dac va constitui principalul obiectiv al politicii externe a celui mai puternic imperiu al Antichitătii? | ||
Interactiv | ||
Comentează - spune ce crezi despre numărul
curent Forum - discută cu ceilalti tot ce doresti Stiri - citeste noutăti pe diferite subiecte Programul TV - toate posturile la un loc Acum un an - salt instant în arhivă |
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!
Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactor: Silvia Velea (silvia_gh2002@yahoo.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile.
Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt
binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la www.raspandacul.net.