Publicatie pentru minti spongioase
Nr. 0946/26.09.2008 | ISSN 1842-2195
Publicistică |
|
|
Un
spiter din Iasi, după ce se despărtise de nevasta sa
întâia, intrase în relatii cu o fată de origine
cum se zice polonă cu care a trăit mai multă vreme.
Spiterul voind să se însoare din nou a plecat în Rusia
pentru a-si căuta mireasă. La întoarcerea sa în tară
au declarat amorezei sale că a hotărît a se însura
din nou, hotărâre cu care ea se vede că s-au arătat
multămită. Spiterul a petrecut sara împreună cu fata
despre care e vorba, cu care ocazie se vede că îsi vor
fi luat adio si au băut împreună vin. După ce
băuseră, fata-i spuse că de acum înainte tot ea are
să fie nevasta lui, că tot cu dânsa se va cununa
pentru totdeauna. Întrebată fiind ce voieste să zică
cu aceste cuvinte, ea-i declară cumcă i-a dat vin
otrăvit si că ea singură a băut asemenea din acel vin.
Spiterul alergă repede acasă, dar căzu înaintea portii
si strigând după ajutor, fu pus de către calfele sale
în pat, care-i si deteră, un antidot încât până
acuma încă trăieste. Fata însă a murit chiar în
acea sară de efectele otrăvii. Relativ la notita Otrăvire, publicată în no. 62 al Curierului de Iasi, medicul primar al spitalului Pascanu ni trimite o dare de samă care rectifică notita si răspândeste lumină asupra modului în care d-sa a combătut veninul. D-sa spune că d-nul asistent al farmaciei a dat otrăvitului o cantitate mare de lapte, albus de ou etc, si că în urmă venind d-sa însusi la fata locului au ordonat un vomitiv si mai puternic si în urmă au rânduit acid tonic si cloroform, ceea ce avu de efect linistirea bolnavului. Ceea ce ne-a surprins însă în această rectificare este că ni se ia oarecum în nume de rău espresiile spiter si calfă de spiter. Aceasta este mai mult un semn al timpului, un semn că mult trebuie să se fi corupt limba românească pentru ca fiecare cuvânt mai vechi să fie luat drept o espresie de deconsiderare. Spiter este cu totul ecuivalent cu germ. Apotheker, iar calfă cu Gehilfe, iar vorba Apothekergehilfe id est calfă de spiter nu stim să se fi privit vreodată ca o espresie de dispret, decât doar din când în când în constiinta nefericitului nostru secol, în care oamenii au început a se rusina de numele onestei si folositoarei lor meserii. Oricâte titluri s-ar mai adăogi acestei meserii, ea rămâne ce este o meserie (Gewerbe) si nicidecum o stiintă, căci ea consistă în executarea mecanică a ordinatiunilor medicilor si judecata individuală joacă un rol foarte modest în acest ram de activitate. Împrejurarea că în limba germană există mai multe expresii pentru activităti analoge, că ajutatorii altor meserii se numeste Gesellen, nu îndreptăteste defel de a pretinde si de la limba românească deosebiri limbistice după a noastră părere cu totul de prisos. Căci nouă ni se pare că oricât de identică ar fi expresia, nimărui nu-i va veni în gând de a confunda pe un maestru care fabrică sticle pentru telescopuri cu cel care fabrică sticle de vin, nici pe un spiter, care-n zilele noastre trebuie să posedeze studii solide din stiintele naturale, cu vraciul evului mediu, a cărui arte consista mai cu samă în scoatere de măsele si punere de bleasture. Natura acestei munci a devenit alta si e mai nobilă, iar cuvântul au luat de mult întelesul pe care i-l indică ea. De aceea credem a avea dreptul să nu ne speriem de rigoroasele farmaceutice si să admitem neapărat numirile facultătilor medicale pentru însemnarea tuturor activitătilor. Atunci am trebui să numim pe fiecare student de ex. vir juvenis ornatissimus, care este asemenea o numire care nu are ecuivalent real. Tot astfel diploma de farmaceut poate să contie numiri măgulitoare, dar noi stim că un candidat în teologie are nevoie de o cultură pregătitoare mult mai înseamnată în stiintele naturale chiar decât un farmaceut, căci de la cel dentâi se cere bacalaureatul, de la cel din urmă nu. Cu toate acestea recunoastem îndreptătirea oricărui profesionalist de a pretinde să fie numit după cum îi convine mai bine. (Mihai Eminescu, 6 iunie 1876) |
||
Gând | ||
Gută. Denumirea
unui medic pentru reumatismul unui pacient bogat. |
||
Imagine | ||
Calendar | ||
Pe 26
septembrie 1888 s-a născut poetul si eseistul
englez de origine americană Thomas Stearns Eliot.
A urmat studii de filologie si filosofie la Universitatea
Harvard. După 1911, îsi continuă formatia mai întâi
la Sorbona, apoi în Germania, la Marburg (1914), de unde
trece la Oxford, ca student în filosofie la Merton
College. Absorbit de mediul intelectual european, T.S.
Eliot optează în 1927 pentru cetătenia engleză.
Împreună cu Ezra Pound, alt scriitor american stabilit
în Europa, initiază si ctitoreste, în toti anii
interbelici, vasta miscare de inovare modernistă a
poeziei de expresie engleză. Influentat de simbolistii francezi si de "poetii metafizici", a revitalizat stilul, ritmica si versificatia liricii engleze în versuri remarcabile prin noutatea expresiei si densitatea intelectuală. În volum, debutează ca poet în 1917, cu "Prufrock si alte observatii". Unul dintre cele mai importante momente ale carierei sale literare este publicarea, în 1922, a poemului "Tara pustie" în primul număr al revistei Criterion, de el întemeiată si condusă până în 1939, când îsi încetează aparitia. În calitate de critic debutează în 1920, cu "Pădurea sacră". Critica sa, de o mare autoritate, expunând principiile unei doctrine neoclasice, se exercită îndeosebi asupra poeziei si teatrului. În dezvoltarea teatrului, contributia sa este la fel de importantă, deoarece lui T.S. Eliot i se datorează - în termenii unei modernităti discrete - reînsufletirea conceptului si practicii de teatru poetic. Piesa "Omor în Catedrală", în 1935, este punctul cel mai memorabil al acestei cotituri. În anul 1948 primeste Premiul Nobel pentru literatură, motivatia juriului fiind "contributia sa remarcabilă, de pionerat, la poezia zilelor noastre". T.S. Eliot s-a stins din viată în 1965. |
||
Banc | ||
O doamnă intră
în farmacie si îi cere farmacistului arsenic.
Farmacistul întreabă: - Doamnă, la ce vă trebuie arsenicul? - Ca să-l omor pe sotul meu. - Doamnă, nu pot să vă vând arsenic pentru acest motiv, spune farmacistul. Femeia scotoceste în posetă si scoate o fotografie cu sotul ei surprins în timp ce se săruta cu sotia farmacistului. Acesta se uită la fotografie si spune: - Ah, n-am stiut că aveti retetă! |
||
Raftul cu cărti | ||
Dictionarul explicativ al limbii române DEXI - Dictionar explicativ ilustrat al limbii române Noul Dictionar Universal al Limbii Române Dictionar de regionalisme de Mihaela Marin, Carmen Nedelcu Dictionar de sinonime, antonime si paronime cu CD-ROM |
||
Familia Bundy | ||
Bud: Tată, vrei
să-ti car eu bagajul până la masină? Al: Nu, ea poate să meargă. |
||
Interactiv | ||
Comentează - spune ce crezi despre numărul
curent Forum - discută cu ceilalti tot ce doresti Stiri - citeste noutăti pe diferite subiecte Programul TV - toate posturile la un loc Acum un an - salt instant în arhivă |
Dacă ti-a plăcut Răspândacul de azi, răspândeste-l mai departe!
Editor: Lucian Velea (lucian.velea@lexica.ro)
Redactor: Silvia Velea (silvia_gh2002@yahoo.com)
Si tu poti contribui la Răspândacul, la toate rubricile.
Sugestiile si materialele propuse pentru publicare sunt
binevenite la raspandacul@lexica.ro.
Abonarea si dezabonarea sunt oricând posibile la www.raspandacul.net.